Scopul principal al turneului european al președintelui Biden din această săptămână a fost pur și simplu să arate că Statele Unite „s-au întors!” în centrul consensului diplomatic occidental. Din păcate, lumea este puțin mai complicată de atât.

Până acum, în Anglia, începe să pară că Casa Albă a fost prea încrezătoare în cât de mult vor conta farmecele lui Biden în convingerea altor lideri ai G7 să admită toate pozițiile sale politice, analizează presa americană. Mai ales când vine vorba despre China.

Președintele SUA a încercat să-și pună "colegii" să semneze o declarație comună prin care să condamne direct China pentru practicile de muncă forțată în provincia Xinjiang, unde minoritatea musulmană uigură este vizată de Beijing. Nu a fost un succes răsunător. Propria interpretare a Casei Albe a recunoscut la fel de mult într-un limbaj diplomatic caracteristic: „Există o mică diferențiere, aș spune, în modul de a sublinia unele dintre aceste probleme, cât de mult se poate înăspri limbajul diplomatic”, a declarat un oficial al administrației Biden într-un briefing adresat reporterilor.

G7 și de ce internetul a fost tăiat în încăpere

Știrile din interiorul discuțiilor oficiale au mers mai departe, cu pretențiile unei diviziuni accentuate între lideri cu privire la faptul dacă China ar trebui să fie acuzată în mod explicit. „Dezacordurile, din timpul unei sesiuni la un moment au devenit atât de sensibile, încât tot internetul a fost închis în cameră, și au pus națiunile europene fașă-n față cu poziția Statelor Unite, Marii Britanii și Canadei”, potrivit unei analize al CNN privind reuniunea G7.

Un înaltul oficial de la Casa Albă a spus că Biden „într-adevăr conducea grupul care susținea acuzarea Chinei ... Și aș spune că prim-ministrul [Boris] Johnson era foarte aproape de el”.

Rămâne de văzut dacă vechea alianță anglo-saxonă - susținută de primul ministru canadian Justin Trudeau - va reuși să convingă contingentul european continental și Japonia să producă vreo declarație care să condamne China într-un comunicat comun care va fi publicat duminică.

Acest tip de negocieri sunt adesea organizate înainte de întâlnirile dintre lideri, fiind obicei mai mult o oportunitate de fotografie.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a dat semnalul de alarmă săptămâna trecută, avertizând Washingtonul că Europa nu va urma dorința a lui Biden de a „reveni la [logica] Războiului Rece”, China fiind arătată drept noul inamic al Occidentului. El a insistat asupra faptului că Europa își va păstra independența atunci când vine vorba de construirea unei relații cu China, cu o politică care „nu va fi vasalizată de China și nici nu va fi aliniată la acest subiect cu Statele Unite ale Americii”.

Biden a reușit mai mult să câștige sprijin pentru ideea unei noi versiuni verzi a „Noului drum al mătăsii” din China

Inițiativa Build Back Better World este concepută pentru a oferi țărilor în curs de dezvoltare o sursă alternativă de finanțare și împrumuturi pentru proiecte de infrastructură precum cea oferită în prezent de China.

Criticii investițiilor globale masive ale Chinei - în prezent accesate de aproximativ 100 de națiuni - susțin că sunt adresate în mod deliberat națiunile în curs de dezvoltare, pentru că le dau chinezilor o influență uriașă asupra guvernelor locale din întreaga lume.

Administrația Trump a vorbit și despre înființarea unei alternative occidentale la această ofertă de finanțare chineză, dar nu a livrat niciodată bani reali. Este prea devreme pentru a spune dacă versiunea G7 va fi susținută de tipul de investiție pentru a o face o alternativă reală la miliardele de dolari ale Chinei.