Disensiunile dintre marile puteri economice privind eforturile de combatere a crizei mondiale vor fi greu de depăşit.
Participanţii la Summitul G20, ale cărui lucrări se desfăşoară astăzi, la Londra, par să se fi grupat în tabere opuse, în funcţie de pachetul de măsuri pe care fiecare îl susţine pentru ieşirea din criza economică. Statele Unite şi Marea Britanie, pe de o parte, susţin iniţierea de noi eforturi pentru atingerea acestui obiectiv, dar se lovesc de opoziţia Franţei şi Germaniei.
Washingtonul a avertizat ieri că Statele Unite „nu pot fi singurul motor” al relansării economice. Cel mai arzător punct de pe agenda reuniunii din capitala britanică este cel al înăspririi reglementărilor din sectorul financiar. Tabăra anglo-saxonă manifestă rezerve faţă de o astfel de iniţiativă, dar Parisul şi Berlinul cer măsuri concrete şi nu „un capitalism financiar fără principii şi morală”.
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a întreţinut atmosfera tensionată care a prefaţat summitul de azi, declarând ieri că Franţa şi Germania nu sunt mulţumite de proiectul de comunicat final al reuniunii. Parisul reproşează, de asemenea, administraţiei americane că dă dovadă de o „toleranţă anglo-saxonă tradiţională” în privinţa paradisurilor fiscale, o altă proble mă care va suscita discuţii aprinse. China pare însă decisă să se opună oricărei măsuri ce riscă să afecteze centrele sale financiare, Hong Kong şi Macao. Fondurile FMI vor fi suplimentate
Sistemul de remunerare a bacherilor şi suplimentarea fondurilor de care dispune FMI par să fie subiecte de pe agendă asupra cărora există un minim consens. Premierul britanic, Gordon Brown, a dat asigurări că G20 va pune bazele unor reguli comune privind limitarea primelor acordate directorilor companiilor asistate financiar de stat.
Deşi măsura dublării fondurilor FMI are toate şansele să fie adoptată astăzi, statele în curs de dezvoltare ar putea profita de situaţie pentru a plusa şi a cere accelerarea procesului de reformare a instituţiei. Respingerea reflexelor protecţioniste este o altă temă pentru care s-au exprimat poziţii comune, deşi o serie de exemple recente, precum planul
„Cum păraţi produse americane!” al administraţiei Obama, par să infirme teoria unităţii. Preşedintele american, aflat în prima sa vizită oficială în Europa, a minimalizat aceste disensiuni, într-o conferinţă de presă cu premierul britanic Gordon Brown.
„Ştiu că fiecare îşi susţine propriile propuneri. Nu vom conveni asupra oricărui punct”, a recunoscut el, făcând din nou apel la unitate. Lucrările summitului se vor desfăşura în condiţii stricte de securitate, mii de poliţişti fiind mobilizaţi pe străzile Londrei pentru a ţine sub control manifestaţile care au debutat ieri. Geamurile unei filiale a băncii RBS au fost sparte de un grup de protestatari, în timp ce un poliţist a fost rănit în timpul confruntărilor cu manifestanţii în faţa Băncii Angliei. PREMIERĂ
Obama s-a văzut cu Medvedev Barack Obama a debutat ieri pe scena internaţională prin întâlnirile bilaterale pe care le-a avut cu omologul său rus, Dmitri Medvedev, şi cu cel chinez, Hu Jintao. Liderii de la Washington şi Moscova, decişi să pună bazele unor noi relaţii bilaterale, au convenit să colaboreze în dosarul nuclear iranian şi în cel al scutului antirachetă din Europa de Est şi să reia negocierile asupra tratatului de reducere a armelor strategice, START, care va expira în decembrie. Medvedev a declarat că priveşte cu „optimism” viitorul relaţiilor rusoamericane, intrate în derivă în timpul mandatului lui George W. Bush. La rândul său, Obama a anunţat că va efectua o vizită în Rusia în luna iulie. Liderul american urmează, de asemenea, să se deplaseze la Beijing în al doilea semestru al lui 2009.