Oamenii preşedintelui spun că se vor gândi, totuşi, la propunerea de a prelungi dezbaterea publică.

Până acum nu s-a făcut nicio schimbare în sistemul de educaţie, ci doar cârpirea acestuia”, spunea hotărât, ieri-dimineaţă, preşedintele Traian Băsescu, în deschiderea dezbaterii pe proiectul Legii educaţiei naţionale de la Camera Deputaţilor. Şeful statului şi-a extins apoi critica şi asupra sistemului de sănătate, ale cărui probleme ar fi generate tot de lipsa de calitate din educaţie.

„Rata de rateu în diagnostic a ajuns la 40% în sistemul sanitar şi asta e din lipsa calităţii educaţiei”, a acuzat acesta. Ulterior, preşedintele şi-a retras cuvintele şi şi-a cerut scuze pentru „neclarităţile rezultate în urma discursului” .

Încă două săptămâni

Prima problemă pe care au ridicat-o însă majoritatea specialiştilor în educaţie prezenţi la întâlnire a fost timpul scurt, de doar două săptămâni, în care trebuie să aibă loc dezbaterea publică pe marginea proiectului de act normativ. „Noi am cerut Ministerului Educaţiei să prelungească perioada dezbaterii. În plus, Legea transparenţei decizionale îi obligă să ţină o lege în dezbatere 30 de zile”, a precizat Aurel Cornea, liderul Federaţiei „Spiru Haret”.

Consilierul prezidenţial Mircea Miclea a dat de înţeles că ar agrea ideea de a prelungi dezbaterile, dar numai pentru noutăţile din lege. „Cred că prelungirea dezbaterii e o idee bună, dar să nu se dezbată lucruri care s-au semnat în Pactul pentru educaţie”, a explicat Miclea.

Ministrul Daniel Funeriu a părut însă mult mai rigid. „Nu doresc o prelungire inutilă a dezbaterilor, dar nici să ne pripim”, a spus acesta. Asta ar însemna ca discuţiile pe lege să nu se mai refere şi la introducerea în învăţământul o bligatoriu a grupei pregătitoare şi a clasei a IX-a, la finanţarea pe cap de elev şi la descentralizare.          

PRO ŞI CONTRA SCHIMBARE

Şcoli evaluate corect şi universităţi unite

Evaluarea elevilor, a profesorilor şi a şcolilor. Acestea sunt principalele puncte pe care membrii Societăţii Academice Române (SAR), prezenţi la dezbaterea din Camera Deputaţilor, le vor lămurite.

„Aş dori să ştiu care sunt elementele ce vor face aceste evaluări să fie obiective, ţinând cont de faptul că au loc în unitatea de învăţământ. În plus, propunem şi o diferenţiere pe şcoli ca diferenţele la mediile de admitere ale elevilor care vin de la şcoli mai slabe şi cei de la şcoli mai bune să nu mai existe”, punctează Cristian Hatu, coordonator SAR.         

2% pentru elevi sau pentru ONG-uri?

În plus, potrivit noii legi, părinţii au posibilitatea de a direcţiona 2% din venituri către contul educaţional de 500 de euro, deschis fiecărui copil la naştere. Prevederea dă însă o lovitură puternică organizaţiilor nonguvernamentale (ONG) care se bazau pe fondurile adunate anual din cei 2% direcţionaţi de părinţi.

„Pentru organizaţiile nonguvernamentale, cei 2% au rămas cam singura sursă de venit pentru demararea unor proiecte, dat fiind faptul că guvernul nu a găsit încă o soluţie pentru finanţarea serviciilor noastre. (...) Mi se pare o idee bună că un părinte poate aloca banii pentru educaţia copilului lui, dar, pe de altă parte, noua Lege a educaţiei nu trebuie să încalce o altă lege care spune că cei 2% pot fi direcţionaţi către ONG-uri. Dacă e vorba despre alţi 2%, e în regulă”, este de părere Gabriela Alexandrescu, directorul organizaţiei „Salvaţi Copiii”.

Un atac vehement la noul proiect de lege a venit şi din partea lui Daniel Constantin, preşedintele Partidului Conservator. „Cred că părţi din lege au fost luate cu metoda «copy-paste» din legile altor ţări. Într-un articol este specificat că ministerul subvenţionează a chiziţiile de manuale de către inspectorate şi în alt articol se spune că finanţarea achiziţiilor de manuale o face consiliile judeţene”, a dat un exemplu de incoerenţă acesta.

Cât priveşte învăţământul superior, noua lege prevede, spre exemplu, unificarea tuturor universităţilor de pe o rază de 200 de kilometri într-una singură, urmând ca astfel să se formeze patru mari instituţii: Universitatea Bucureşti, Universitatea Iaşi, cea din Timişoara şi cea din Cluj-Napoca.

Primită cu încruntare de majoritatea rectorilor, măsura are însă doar câţiva simpatizanţi. Unul dintre aceştia: senatorul Dumitru Oprea, fost rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, le propunea celorlalţi rectori din Iaşi acest lucru de acum trei ani. „Pe viitor, eu văd să existe în jur de patru universităţi importante, una în Moldova, una în Transilvania, una în Banat şi alta în Muntenia. Unirea tuturor specialiştilor dintr-un domeniu ar duce sigur la performanţa de a avea o universitate în top 500”, arăta Oprea.

MODIFICĂRI. Elevii aşteaptă în bănci noile schimbări făcute de „cei mari”