În doar un an, autorităţile nipone au pompat în reclădirea coastei de nord-est cam tot atâţia bani câţi au pierdut în triplul dezastru din martie 2011.
În urmă cu un an de zile, pe 11 martie 2011, un triplu dezastru a lovit nord-estul Japoniei: un seism cu magnitudinea de 9, urmat de un tsunami care a măturat oraşele din zona de coastă, ambele catastrofe provocând apoi cel mai mare dezastru nuclear din lume, după cel de la Cernobîl. Aproape 19.000 de persoane au murit atunci în urma cutremurului, cel mai puternic din istoria Japoniei, şi a valului seismic, pe alocuri înalt de până la 40 de metri şi care a pătruns pe uscat pe o distanţă de 10 kilometri. Pagubele produse de triplul dezastru din Japonia se ridică la 210 de miliarde de dolari, potrivit unor cifre date publicităţii ieri de Naţiunile Unite. Fuga de radiaţii Dezastrul de la centrala nucleară Fukushima a generat o undă de îngrijorare la nivel global privind securitatea acestor instalaţii, determinând mai multe ţări industrializate, printre care Germania, să renunţe treptat la astfel de proiecte. Astfel, până în 2022 toate centralele nucleare germane vor fi închise, a decis guvernul de la Berlin. Alte 50 de ţări continuă să producă energie nucleară sau intenţionează să construiască astfel de centrale pe teritoriul lor în viitor. În Japonia însă, doar două din cele 54 de reactoare nucleare, care produceau o treime din necesarul de energie al ţării, mai sunt încă în funcţiune. Deşi riscă să se confrunte cu o criză de electricitate, niciunul din reactoarele închise nu va fi repornit fără consultarea comunităţilor din jurul lor, a dat asigurări guvernul de la Tokyo. La nivelul societăţii, dezastrul de la Fukushima a avut un impact mult mai puternic decât seismul şi tsunami-ul din 11 martie 2011. Japonezii privesc acum cu suspiciune sectorul nuclear, deşi sunt conştienţi că o alternativă este greu de identificat, cel puţin pe termen scurt. Medicii se aşteaptă la o creştere abruptă a numărului de bolnavi de cancer după expunerea prelungită la scurgerile de radiaţii de la Fukushima. Viaţa şi infrastructura, refăcute Pe coasta de nord-est a Japoniei viaţa revine la normal. Oraşele şi şoselele au fost reconstruite integral sau parţial, după ce tonele de moloz au fost îndepărtate. Toate liniile ferate au fost redeschise, inclusiv pentru trenurile de mare viteză, iar aeroporturile şi porturile din zonă sunt operaţionale. Agenţia pentru Reconstrucţie, special creată de guvernul de la Tokyo după dezastrele de anul trecut, a supervizat cele aproape 250 de miliarde de dolari pompate de autorităţi în eforturile de reclădire a regiunii. Ieri, guvernul nipon a anunţat că permite reluarea culturilor de orez în mai multe zone din prefectura Fukushima, unde s-a constatat un nivel de radioactivitate admis de normele în vigoare, o decizie simbolică, dar care redă încrederea celor 90.000 de evacuaţi din zonă.
<iframe width="473" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/4dUczNuUbpQ" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 210 miliarde de dolari este valoarea pagubelor provocate de tripla catastrofă care a lovit nord-estul Japoniei pe 11 martie 2011, potrivit estimărilor Naţiunilor Unite