Zilele acestea a încolțit o sămânță de scandal în comuna Ditrău (majoritar maghiară), din județul Harghita, având la origini un motiv cel puțin halucinant: angajarea a doi cetățeni din Sri Lanka, la o brutărie locală. Încordarea a fost exprimată, ba chiar exacerbată prin postările localnicilor pe pagini de Facebook, care au amenințat chiar cu proteste față de aducerea în localitate a unor străini.

Zilele acestea a încolțit o sămânță de scandal în comuna Ditrău (majoritar maghiară), din județul Harghita, având la origini un motiv cel puțin halucinant: angajarea a doi cetățeni din Sri Lanka, la o brutărie locală. Încordarea a fost exprimată, ba chiar exacerbată prin postările localnicilor pe pagini de Facebook, care au amenințat chiar cu proteste față de aducerea în localitate a unor străini.

„Au venit migranții să ne ia pâinea” este cuvântul de ordine în mica localitate harghiteană, iar starea de neliniște planează deasupra localității, ca în așteptarea materializării unui pericol neștiut, dar iminent. În afară de absurdul situației, o privire asupra stării maghiarilor din România ne arată care este rădăcina acestor reacții cel puțin anacronice și îngrijorătoare, și anume influența exclusivă a politicii xenofobe și anti-umaniste dusă de guvernul de la Budapesta.

„Migrația este otravă” și „noi nu vrem migranți” a declarat în mai multe rânduri premierul Viktor Orban, ale cărui mesaje sunt literă de lege pentru maghiarii din Transilvania, țintă directă a propagandei xenofobe și ”iliberale” de la Budapesta.

Sub influența exclusivă a unei prese maghiare din Transilvania subordonată direct FIDESZ-ului ungar, dar și a politicii izolaționiste și intolerante a liderilor UDMR, maghiarii din Ditrău au căzut în capcana dezinformărilor și a politicii agresive a lui Viktor Orban de respingere a migrației, respectiv a politicii de menținere a „purității” maghiare a ținutului secuiesc.

De câteva zile, comunității de aproximativ 5000 de suflete, s-au alăturat două chipuri noi, mai aparte – brutari din Sri Lanka, angajați de un antreprenor local. Csaba Kollo, proprietarul brutăriei unde lucrează cei doi asiatici, a fost nevoit să aducă mână de lucru din afara țării întrucât, potrivit propriilor declarații, i-a fost imposibil să găsească în zonă personal calificat.  Absurdul situației este că lipsa personalului calificat se datorează tocmai migrației forței de muncă din Ditrău spre alte regiuni sau în alte țări.

Proprietarul brutăriei a mai precizat că are nevoie de încă 100 de angajați, dar și că succesul afacerii lui aduce beneficii comunității locale, prin impozitele pe care acesta le plătește, motiv pentru care nu înțelege supărarea localnicilor cauzată de decizia de a angaja cetățeni străini. Cei doi cetățeni din din Sri Lanka au sosit în țara noastră în căutare de locuri de muncă, fiind angajați cu forme legale, ca și maiștri brutari.

Maghiarii din așa-zisul „ținut secuiesc” se laudă oricui îi ascultă cu faptul că sunt niște gazde bune, că sunt un neam primitor și cald. Dar iată că faptele vorbesc de la sine atunci când vin „migranții ” ca să „fure locurile de muncă”, pe care oricum nu le doreau.

Această paranoia de grup care a cuprins o întreagă comunitate, în numai câteva zile, fără să pară a avea o motivație logică, este hrănită chiar de preotul din localitate care, în loc să se propovăduiască toleranța, bunătatea, acceptarea, întrajutorarea, valori pe care le propovăduiește Papa Francisc și Biserica Catolică, acesta alimentează teama și chiar ura față de semeni. Astfel, în jur de 200 de localnici din Ditrău, în frunte cu preotul catolic Biro Karoly au boicotat ședința de consiliu local de miercuri, cerând-i primarului să ia măsuri pentru oprirea „afluxului de migranți”. Însuși prelatul a precizat că teama enoriașilor față de cei doi străini este de fapt un ecou al unui conflict pe care aceștia l-au avut cu membrii comunității rrome, în urmă cu 34 (!) de ani, comparându-i pe cei doi cetățeni asiatici cu membrii unei comunități care a creat probleme în localitate cu peste trei decenii în urmă.

În comuna Ditrău, din cei aproximativ 5000 de locuitori, 98% sunt de etnie maghiară. Nu e lucru rar ca în comunitățile restrânse neofobia (teama/ura față de tot ce este nou) să fie o normalitate, însă atunci când aceasta devine xenofobie și ură față de semeni, deja este o problemă socială care necesită atenție și intervenții hotărâte din partea liderilor politici.

Și este cu atât mai trist cu cât aceste manifestări iraționale apar în preajma zilei internaționale a comemorării Holocaustului (27 ianuarie), când încercăm să nu uităm că nu există rău mic, ci doar părți mici ale unui mare rău: ura față de aproapele.

Situația de la Ditrău nu este, din păcate, singulară în județul Harghita. În 2012 la Sâncrăinei și în 2017 la Gheorgheni, maghiarii au intrat în conflict cu comunitatea romă, fiind inclusiv incendiate gospodării ale romilor.