Sursa foto:facebook/Kyriakos Mitsotakis
Din cuprinsul articolului
Bani europeni, mușamalizați în guvernul de la Atena. O anchetă fără precedent a Parchetului European privind o fraudă majoră cu fonduri agricole în Grecia este, cel mai probabil, în impas. Motivul: prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis refuză să permită urmărirea penală a membrilor propriului guvern.
Deși suspiciunile de corupție planează asupra mai multor miniștri, parlamentari și funcționari, iar dovezile adunate de procurori sugerează un sistem bine organizat de deturnare a subvențiilor europene, ancheta riscă să fie blocată definitiv la nivel politic.
Bani europeni, mușamalizați în guvernul de la Atena
„Grecia nu are nevoie de scandaluri, ci de soluții”, a declarat Mitsotakis în fața parlamentului săptămâna trecută, justificând decizia de a nu declanșa proceduri judiciare împotriva membrilor executivului.
Ancheta Parchetului European (EPPO) scoate la iveală o rețea extinsă de fraudă prin care s-au obținut ilegal ajutoare agricole din fondurile UE. Fermieri fictivi, terenuri inexistente și proiecte doar pe hârtie – toate aceste elemente ar fi fost coordonate cu implicarea directă a unor oficiali de rang înalt.
Parchetul European. Sursa foto: eppo.europa.eu
Dosarul ajuns în parlamentul grec conține peste 3.000 de pagini, inclusiv transcrieri telefonice care descriu cum unii actori politici și funcționari urmăreau blocarea controalelor și dirijarea fondurilor către apropiați.
Printre cei menționați în investigație se află cel puțin cinci miniștri (actuali sau foști) și alți zece parlamentari. În centrul dosarului se află agenția de stat OPEKEPE, responsabilă cu distribuirea subvențiilor agricole, acuzată că a facilitat plăți ilegale către persoane fără drept.
Care era mecanismul
Potrivit documentelor EPPO, subvențiile erau acordate pentru pășuni care nu existau sau erau imposibil de utilizat pentru agricultură. Într-o discuție interceptată, un fost președinte al OPEKEPE ironiza situația: unele terenuri declarate „agricole” se aflau în zone stâncoase din nordul Europei, unde „nici măcar gândacii nu pot trăi”.
Comisia Europeana. Sursă foto: Facebook
Procurorii susțin că acest tip de fraudă era cunoscut în instituțiile guvernamentale, dar tolerat sau chiar încurajat politic. Fostul ministru al Agriculturii, Makis Voridis, ar fi primit în 2020 două scrisori de avertizare privind aceste practici, dar în loc să declanșeze o anchetă, ar fi forțat demisia șefului agenției.
Miniștrii nu pot fi anchetați fără voia parlamentului
În Grecia, urmărirea penală a miniștrilor în funcție poate fi declanșată doar de parlament. Iar în actuala configurație politică, unde partidul premierului Mitsotakis deține majoritatea, investigația EPPO riscă să fie complet oprită.
Această situație a stârnit îngrijorări la Bruxelles, mai ales că prejudiciul estimat este uriaș – peste 400 de milioane de euro. Comisia Europeană a cerut deja returnarea acestor sume, echivalentul a 20% din subvențiile directe alocate Greciei pentru anul viitor.
Dosarul arată clar că, în ciuda reformelor economice și a supravegherii externe după criza datoriilor, Grecia nu a scăpat de practicile de corupție sistemică. „Avem motive rezonabile să credem că a fost vorba de o rețea organizată, care a acționat pentru a eluda controalele și a frauda fondurile UE”, se arată în raportul EPPO.
În ciuda gravității, guvernul pare hotărât să nu permită tragerea la răspundere a celor implicați. Doi dintre foștii miniștri nominalizați – Lefteris Avgenakis și Makis Voridis – resping acuzațiile și neagă orice implicare, însă refuzul de a permite continuarea anchetei ridică semne de întrebare serioase, potrivit Politico.
