Pentru politologul rus Vladimir Kolotov, profesor la Universitatea de Stat din Sankt- Petersburg, un astfel de proiect poate fi realizat doar de „două țări cu un nivel extrem de ridicat de încredere reciprocă și cu cea mai mică probabilitate de conflict posibilă”.
În decembrie 2012, cotidianul rus Kommersant a indicat că Beijingul intenționează să procure de la ruși patru submarine cu propulsie diesel-electrică „Amur-1650” (nume de clasă „Lada” pentru export)
O astfel de achiziție nu părea extravagantă, componenta navală a Armatei Populare Chineze (PLA) achiziționând deja 12 submarine din clasa Kilo, cu propulsie „clasică”, din Rusia, în anii 2000.
Acestea fiind spuse, informațiile cotidianului Kommersant au fost confirmate de Beijing, prin intermediul Cotidianului Poporului (ziarul Partidului Comunist Chinez), în martie 2013, după vizita la Moscova a președintelui Chinez Xi Jinping, care tocmai luase frâiele Chinei.
Și două dintre aceste submarine Amur-1650 urmau să fie asamblate de către un șantier naval chinez.
În domeniul submarinelor, chiar dacă a înregistrat avansuri considerabile de-a lungul anilor, expertiza chineză este încă departe de a o egala pe cea a industriei navale ruse.
Astfel, de acest contract ar profita chinezii pentru a mai căpăta anumite cunoștințe. Oricum, de la acest anunț, nu s-au mai dat noutăți despre contractual respectiv. Ceea ce sugerează că nu mai este relevant.
„În ultimii zece ani, submarinele chinezești de tip 039 au înregistrat mari progrese, iar performanța lor globală este clasată printre cele mai bune. Potrivit analistului chinez Shi Jianyue, submarinele clasei Lada nu oferă niciun avantaj suplimentar față de submarinele de tip 039. Prin urmare, nu există niciun motiv de a le cumpăra din Rusia”, a rezumat site-ul China Arms, în noiembrie 2019.
Cu toate acestea, nicio idee de cooperare între China și Rusia nu a fost exclusă.
Un oficial al Serviciului Federal de Cooperare Militară-Tehnică Rusă a declarat pentru RIA Novosti că un proiect comun este în derulare în domeniul submarinelor.
„În prezent, colaborăm cu China la proiectarea comună a unui submarin de generație viitoare. Este prea devreme să vorbim despre data finalizării”, a spus oficialul, fără a oferi mai multe detalii.
Cred că China dorește să obțină tehnologii rusești pentru a reduce semnătura acustică a submarinelor sale. Pentru Rusia, interesul este să ajungă, având în vedere finanțarea restrânsă și capacitățile de producție limitate, să obțină resurse suplimentare în cadrul unor lucrări comune. Este în interes reciproc”, a comentat Konstantin Sivkov, fost ofițer naval rus, devenit analist militar.
Pentru politologul rus Vladimir Kolotov, profesor la Universitatea de Stat din Sankt- Petersburg, un astfel de proiect poate fi realizat doar de „două țări cu un nivel extrem de ridicat de încredere reciprocă și cu cea mai mică probabilitate de conflict posibilă”.
Dacă Rusia și China au o alte proiecte de cooperare aflate în curs (proiectul avionului comercial CR929, elicopterului pentru transporturi grele pentru moment numit „Advanced Heavy Lift”, ajutor rus pentru dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie pentru PLA, etc.), aceste informații cu privire la dezvoltarea comună a unui submarin de nouă generație apar în condițiile în care se avansează că Moscova pune frână în a livra sistemele de apărare aeriană S-400 comandate de Beijing, la un cost de trei miliarde de dolari.
În 2019, livrarea rachetelor de interceptare 40N6 destinate unui prim sistem S-400 fusese zădărnicită: nava responsabilă de transportul acestora în China a fost prinsă în „furtună”. Iar marfa fusese „distrusă”.
De atunci, China încă așteaptă să fie onorat contractul. În iulie, presa chineză a raportat că Kremlinul a amânat la nesfârșit toate livrările legate de S-400.
Deoarece punerea în aplicare a acestor sisteme necesită trimiterea tehnicienilor ruși și găzduirea soldaților chinezi în Rusia pentru instruire, pandemia Covid-19 este motivul pentru a explica această decizie.
Dar,în spatele Covid-19 s-a petrecut și altceva. În iunie , Valeri Mitko, președintele Academiei de Științe Arctice din Sankt Petersburg, a fost arestat pentru că a transmis informații sensibile serviciilor de informații chineze.
Dar această afacere nu poate explica amânarea livrării S-400. Cea mai probabilă ipoteză este că Kremlinul intenționează să împace și capra și varza. Adică să păstreze relațiile dintre India și Rusia.
China și India sunt angajate într-o tensiune maxima, față în față, în regiunea Ladakh (Himalaya) din cauza unei dispute frontaliere.
De asemenea, dacă PLA ar disloca sisteme S-400 în acest sector, împotriva forțelor indiene, se poate imagina cu ușurință că New Delhi ar fi dezanvantajat, chiar dacă contracte de armament (achiziționarea de avioane de luptă MiG-29 și Su -30) se negociază cu Moscova.
Foto: Opex 360