Parisul şi Berlinul pregătesc un plan diabolic, acela de a pune mâna pe toată Europa.
Germania şi Franţa, de fapt, în ultima vreme au trebuit să facă faţă unei slăbiri a leadershipului lui Macron şi al Angelei Merkel. Macron pus la grea încercare de revoltele Vestelor Galbene, cea de-a doua de câţiva paşi falşi în consultările electorale şi mai ales a problemelor legate de alarma trasă de Deutsche Bank.
Planul lui Merkel şi Macron
Şi astfel, cei doi lucrează împreună la un document pentru a fi supus dezbaterii Statelor membre ale UE, de a redesena Uniunea Europeană până în 2022. Merkel şi Macron se gândesc la un Congres prelungit asupra viitorului Europei. „Spunem bun venit iniţiativei noii Comisii Europene pentru un Congres care care să înceapă în 2020 şi să se termine în 2022, subliniind în acelaşi timp necesitatea unei ample participări a tuturor instituţiilor UE, ale Statelor membre şi a cetăţenilor noştri pentru un final de succes, cu rezultate concrete”, anunţă diplomaţiile franco-germane şi reluată de AGI (Agenţie de presă italiană).
Vor un Congres condus de o personalitate la nivel foarte înalt
Dar imediat după, în acelaşi document sunt imediat plasate setări pe structuri şi pe competenţele pe care le va avea acest Congres. Mai înainte de toate, Merkel şi Macron cer ca Congresul să fie prezidat de „o personalitate de nivel înalt”, care poate fi ajutată de „un comitet director executiv” care să facă parte din reprezentanţi ai instituţiior UE, ai Statelor membre şi ai societăţii civile. Totodată, raportul prezentat de Franţa şi Germania indică o iniţiativă de jos în sus, din partea Cancelariei germane şi din partea Palatului Elysée şi subliniază unele obiective: „ Rolul UE în lume, politica de apărare şi securitate, vecinătăţile, digitalizarea, schimbările climatice, migraţia, lupta împotriva inegalităţilor, economia socială de piaţă, statul de drept şi valorile europene”.
Franţa şi Germania vor dicta în funcţie de propriile interese
Franţa şi Germania dictează apoi agenda indicând „cronologia” acestui proces de reformă a UE: o primă fază de probleme, începând din februarie anul viitor, trebuie să se concentreze pe chestiuni legate de funcţionarea democratică a UE, cum ar fi listele transnaţionale şi sistemul Spitzenkandidaten (Candidaţi de top) pentru alegerea preşedintelui Comisiei.
În a doua fază, care ar trebui să înceapă la jumătatea lui 2020, sub preşedinţia Germaniei şi să se termine la începutul lui 2022 sub preşedinţia de drept a Franţei, când Congresul ar trebui să se concentreze pe priorităţile politice. Una peste alta, munca va începe sub supervizarea germană şi se va termina cu Franţa la timona Europei.
Senzaţia este că că cele două ţări doresc redesenarea aspectului Uniunii Europene potrivit propriilor interese. Şi chiar în acest caz, elementul cheie va fi cum va fi declinată gestionarea fluxurilor migratoare în această nouă UE, Uniune cu tracţiune franco-germană, notează Il Giornale.