Ministrul francez al apărării, Herve Morin, a participat alături de omologii săi în cadrul comitetului responsabil cu planificarea modernizării armatelor, pentru prima oară după decizia generalului De Gaulle de a părăsi structura militară integrată a NATO.

Poziţia lui Nicolas Sarkozy privind revenirea în structura de comandă a NATO a fost criticată de socialiştii francezi şi chiar de gaulliştii din propriul partid, care doresc păstrarea unei autonomii faţă de SUA.

Două posturi noi pentru ofiţerii francezi
 
Revenirea Franţei în comandamentul NATO presupune şi preluarea a două posturi înalte, de către ofiţeri francezi. Marţi, generalul Stephane Abrial a fost numit în fruntea Comandamentului Aliat pentru Transformare, cu baza la Norfolk. El îl va înlocui, la 10 septembrie, pe generalul american James Mattis.

Un al doilea ofiţer francez, generalul Philippe Stoltz, a fost nominalizat la conducerea comandamentului regional aliat de la Lisabona, poziţie ocupată în prezent tot de un american.

Comandamentul de la Lisabona are autoritate asupra Forţei de Reacţie Rapidă (NRF). Această forţă, declarată operaţională la sfârşitul lui 2006, nu a fost folosită niciodată. Ea ar trebui să fie alcătuită iniţial din 25.000 de persoane, obiectiv ce se dovedeşte însă greu de a tins, în special din motive financiare.

Scade numărul militarilor din Kosovo

Reuniunea NATO de la Bruxelles a întrunit acordul statelor membre privind reducerea numărului de militari din Kosovo, de la 14.000 la 10.000, până în luna ianuarie a anului viitor, potrivit Reuters. Decizia a fost precedată de o analiză privind securitatea din Kosovo, care a stabilit că situaţia de după declararea independenţei este calmă.

Un oficial american a precizat pentru Reuters, sub protecţia anonimatului, că în funcţie de evoluţia situaţiei din Kosovo, numărul militarilor ar putea fi redus, în continuare, la 6.500 şi chiar la 2.500.