„Mariupol este un război de asediu în care Rusia intră de o lună. Poate că (Vladimir Putin) nu a fost avut în vedere războiul de asediu. Dar astăzi suntem într-un război de asediu, iar Mariupol este cel mai izbitor exemplu în acest sens” a declarat Jean-Yves Le Drian, ministrul francez de externe, în cadrul Forumului de la Doha.
Înaltul diplomat al Franței, Jean-Yves Le Drian, a descris duminică atacul asupra orașului ucrainean Mariupol drept un „exemplu izbitor” de război de asediu.
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a declarat la Forumul de la Doha, o conferință politică din Qatar, că „războiul de asediu este un război oribil, deoarece populațiile civile sunt masacrate și anihilate”.
Franța nu susține, totuși, afirmația făcută de Biden
Întrebat dacă este de acord cu remarca președintelui Joe Biden la Varșovia că președintele rus Vladimir Putin nu poate rămâne la putere, el a spus doar că diplomația cu ambele părți rămâne o prioritate a Franței.
Le Drian a spus că președintele francez, Emmanuel Macron, încearcă să evite ce este mai rău în Ucraina prin discuții cu președinții Ucrainei și Rusiei.
„Tocmai pentru că el (Putin) nu atinge rezultatul așteptat, trebuie să solicităm dialog și un angajament clar, fără nicio naivitate”, a spus el, invocând rezistența acerbă ucraineană la progresele Rusiei. „La un moment dat va considera că prețul de plătit pentru războiul său din Ucraina este atât de mare încât cea mai bună soluție va rămâne tot negocierea”.
Încetarea focului, cel mai important lucru pentru Ucraina
O încetare a focului rămâne sarcina cea mai presantă, a adăugat el, astfel încât partidele să poată trece la subiecte mai spinoase, precum garanțiile de securitate ale Ucrainei și un posibil statut militar neutru.
Le Drian a spus că lumea se află „într-un punct de cotitură”, pe măsură ce războiul continuă să crească, cresc și „riscurile de destabilizare globală”.
Cred că suntem într-un punct de cotitură. Sau mai mult, dincolo de criza ucraineană sunt în discuție și parametrii de securitate și stabilitate în Europa, iar dincolo de asta, evident, riscurile de destabilizare globală a tuturor punctelor de sprijin cu care, în măsura posibilului, comunitatea internațională încearcă să trăiască încă de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.