Franța. Așa cum era de așteptat, partidul lui Marine Le Pen și Jordan Bardella a ieșit învingător în primul tur al alegerilor. Francezii așteaptă acum să vadă ce se va întâmpla duminica viitoare, toate partidele făcând apel la unitate.
Franța, alegeri complicate
Vor fi 577 de deputați care în această duminică și-au început drumul către Adunarea Națională, dar nu imediat. Cumva, totul este în mâinile președintelui Emmanuel Macron: odată cu necesitatea unui al doilea tur (pe 7 iulie), doar doi dintre candidații cu cel mai mare număr de voturi din fiecare circumscripţie vor trece la etapa următoare.
Într-un context în care extrema-dreaptă a câștigat, rămâne de văzut dacă Macron va accepta sau nu forțarea retragerii candidaților săi, în circumscripţiile în care alegerea lor în turul doi ar putea fi dificilă, și dacă va promova concentrarea voturilor pe candidații Noului Front Popular (coaliția de stânga care cuprinde în esență comuniști, socialiști radicali de stânga și verzi).
În campania electorală Macron a ales să nu fie categoric asupra subiectului și nu a dorit să răspundă direct – un 'da' sau un 'nu' – la întrebarea care i-a fost pusă insistent. Era evident că nu va răspunde niciodată – având în vedere că ar suna ca o înfrângere anticipată – dar acum, și până duminica viitoare, nu va mai putea s-o evite multă vreme.
Cine se va coaliza contra partidului lui Le Pen
În rest, nimic nou: extrema dreaptă a fost învingătoare, dar i se poate întâmpla acum ceva obișnuit. Cu alte cuvinte, candidații din partidul lui Marine Le Pen și al lui Jordan Bardella se vor confrunta acum cu coaliții de tot felul în care scopul este 'toți împotriva unuia'. Așa a fost la toate alegerile parlamentare care au avut loc din momentul în care partidul familiei Le Pen a încetat să mai fie irelevant politic.
Într-un context în care exit-poll-urile nu sunt o practică obișnuită, extrema dreaptă ar trebui să fie cea mai votată, cu 37% din voturi (ceea ce ar fi suficient pentru a alege 260-310 deputați), urmată de coaliția de stânga, cu 28% ( 115-145 de deputați) și abia apoi partidul lui Macron, cu 20% (90-120 de deputați).
Les Republicans, slăbiţi, se află pe locul patru, cu posibila alegere a 30-50 de deputați. În orice caz, totul continuă sau aproape (cu siguranță vor fi circumscripţii în care sunt deja aleși cei care au obținut peste 50% din voturi) în turul doi.
Prezență mare la alegerile din Franța
Trei mari blocuri politice concurează: Alianța Centristă a președintelui Emmanuel Macron (Împreună), condusă de Gabriel Attal, Rassemblement National (RN), un partid de extrema dreaptă condus de Jordan Bardella, și coaliția Noul Front Popular, care include forțe de centru-stânga, verzii şi extrema stângă. Primele indicii arată că 67% din francezi s-au prezentat la vot – un număr semnificativ, chiar și într-o țară în care absenteismul nu este, în mod tradițional, o mare problemă.
În primul ei discurs, imediat după închiderea urnelor și după ce s-au cunoscut primele rezultate, Marine Le Pen le-a cerut francezilor să continue să-i voteze partidul, pentru a garanta o majoritate confortabilă pentru extrema dreaptă.
Și a repetat încă o dată că 'diabolizarea' extremei drepte - încercată de toate celelalte partide - este o ipoteză care nu are deloc sens, în condițiile în care un eventual guvern condus de partidul său nu va opta pentru niciuna dintre 'tăierile epistemologice' anticipate de adversarii săi.
Premierul din Franța nu susține alianța cu extrema stângă
Pe de altă parte, discursul lui Jean-Luc Mélanchon, unul dintre liderii coaliției de stânga, a fost practic identic – neuitând, în orice caz, să evidențieze faptul că a doua poziție a stângii este o şansă care nu poate fi ratată. Această șansă, a afirmat el, se datorează participării tinerilor – mai ales a celor interesați de blocarea extremei drepte.
În cele din urmă Emmanuel Macron a afirmat că este necesară "o mare unitate națională și republicană" – făcând totodată apel la înmulțirea voturilor pentru partidul său. Însă la scurt timp premierul 'său', Gabriel Attal, a preferat să critice alianța de stânga cu o mare violență verbală, punând din nou la îndoială ce va urma în această săptămână a tuturor tensiunilor.
Turul doi este disputat între cei doi candidați cu cel mai mare număr de voturi. Dar, așa cum se poate întâmpla ca în unele circumscripții să existe deja o decizie finală (dacă unul dintre candidați a depășit 50% în primul tur), se poate întâmpla și ca turul al doilea să fie disputat de trei candidați. Acest lucru se întâmplă dacă există trei candidați peste pragul minim de 12,5%.
(Articol de Antônio Freitas de Souza, Jornal Economico; Traducerea: Iulia Baran, RADOR RADIO ROMANIA)