Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat aseară, într-un discurs susţinut la Şcoala Militară din Paris, revenirea ţării sale în comandamentul NATO.
Iniţiativa a fost criticată de socialiştii din opoziţie şi de gaulliştii din propriul partid, Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP). Măsura, care revocă decizia luată acum 40 de ani de Charles De Gaulle, va fi dezbătută şi votată săptămâna viitoare în parlament, pentru a fi oficializată la summitul aniversar al Alianţei, din aprilie.
Premierul François Fillon a adoptat o linie dură, avertizând UMP-ul că va demisiona dacă guvernul pierde votul. Argumentele celor care se opun revenirii în structura de comandă a NATO - păstrarea unei autonomii faţă de SUA, inclusiv în privinţa folosirii armei nucleare - sunt chiar cele invocate de Charles De Gaulle în 1966. Sarkozy mai este criticat şi pentru aparenta sa dorinţă de a deveni cât mai apropiat de ad ministraţia de la Washington. Cetăţenii, alături de Sarkozy
Pe fondul unei dezbateri aprige duse în presă, criticii au primit răspunsuri de la ministrul de externe, Bernard Kouchner, şi de la cel al apărării, Herve Morin. Primul a asigurat, luni, că Parisul va primi posturi importante în conducerea Alianţei, iar al doilea a subliniat, ieri, că mişcarea nu va afecta independenţa Franţei, oferind în schimb Europei o influenţă mai mare asupra NATO. Kouchner a adăugat că implicarea în planificarea operaţiunilor şi în reformarea Alianţei este chiar naturală, în condiţiile în care Parisul participă în mod constant la misiunile Alianţei Nord- Atlantice. De partea lui Sarkozy se află publicul.
Un sondaj publicat ieri de „Paris Match” a arătat că 58% dintre respondenţi susţin revenirea Franţei în structura de comandă a Alianţei. Sarkozy nu este primul şef de stat care doreşte schimbarea relaţiei Franţa - NATO. Primii paşi pentru reintegrarea Franţei în Alianţă au fost făcuţi de François Mitterrand, după încheierea Războiului Rece, şi continuaţi mai apoi de Jacques Chirac.