Ambasadorul la Paris, Teodor Baconschi, asigură că mulţumită parteneriatului strategic bilateral ne putem baza pe sprijinul Parisului în cadrul Uniunii Europene.
Înaintea Zilei Naţionale a Franţei, ambasadorul României la Paris, Teodor Baconschi, vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, despre Parteneriatul strategic francoromân şi despre felul în care România este percepută în Hexagon.
EVZ: Domnule ambasador, ce s-a schimbat în relaţia Franţa- România după semnarea, în 2008, a parteneriatului strategic? Teodor Baconschi: Poziţionarea ferm pro-atlantistă şi participarea ţării noastre la operaţiunile militare din Irak - dezavuate de Franţa - au scăzut, la timpul respectiv, tonusul relaţiei bilaterale. Sosirea lui Nicolas Sarkozy la Elysee şi revenirea Franţei în structurile de comandă ale NATO au schimbat decorul. Piedicile au fost ridicate, iar Parisul a propus Bucureştiului un Parteneriat strategic, pe care cei doi preşedinţi l-au semnat, la Cotroceni, în februarie 2008. Franţa a preluat iniţiativa pentru a recuceri (emoţional, politic şi economic) fosta Europă de Est, dominată de Germania, pentru a pregăti succesul propriei Preşedinţii a Consiliului European, dar şi pentru a relansa o relaţie tradiţională cu potenţial neglijat. Parteneriatul s-a dovedit rodnic: a sporit dialogul politic, a dat substanţă, prin Foaia de Parcurs pe cinci ani, unor proiecte franco-române de anvergură. Infrastructura, Energia, Agricultura, Mediul, Cercetarea, Educaţia, Apărarea şi concertarea la nivel comunitar sunt principalele domenii care au primit, astfel, un impuls major.
Parisul nu renunţă la ideea că putem da rezultate
Din Germania, Olanda şi din europarlament au venit solicitări privind monitorizarea strictă a gestionării fondurilor UE în România. Care este atitudinea Franţei? Aş spune că Franţa manifestă faţă de noi o exigenţă cordială şi realistă. Nu şi-a făcut din critica faţă de lentoarea reformelor instituţionale un cal de bătaie în politica sa internă. Dar e atentă la actualiatea românească, alături de celelalte „vechi” state-membre. Dacă justiţia nu atinge standardele medii din UE, riscăm să devenim o prezenţă formală, incapabilă de valoare adăugată. Pentru că o justiţie neperformantă acţionează ca un factor de subdezvoltare durabilă! Iată de ce „Mecanismul de cooperare şi verificare” pe domeniul Justiţiei a făcut recent obiectul unui raport parlamentar francez. Parisul înţelege dificultăţile sistemului judiciar românesc, dar nu renunţă la ideea că putem da rezultate. În presa din Hexagon, tema luptei anticorupţie din România are un caracter episodic.
Franţa a trimis înapoi numeroşi cetăţeni români de etnie romă. E aceasta o soluţie în contextul preocupărilor UE privind integrarea romilor? Da, e o problemă. Romii din România au tabere - legale sau ilegale - la periferia multor oraşe franceze. Unii, nu toţi, cerşesc, spală neîntrebaţi parbrize, comit mici infracţiuni, ajung să fie chiar condamnaţi la închisoare. Munici palităţile şi organizaţiile umanitare îi ajută. Populaţia e uneori iritată, alteori solidară. Prefecţii - care sunt puternici în Franţa - aplică legea şi îi expulzează, periodic, pe cei fără permis de şedere. Presa insistă pe acest subiect, mai ales că romii pleacă dintr-un departament şi revin în altul, după câteva luni. Am vizitat un campus, lângă Paris. Copiii merg la şcoală, condiţiile de viaţa sunt decente. I-am sugerat doamnei primar din localitatea respectivă să-i integreze profesional, inclusiv prin valorizarea meseriilor lor „clasice”: fierărie, reciclare a deşeurilor etc. În acest context, ideea ministrului Cristian Diaconescu, de a include în schema MAE un consilier pentru problemele romilor din străinătate, mi se pare lăudabilă.
Franţa ne va sprijini pentru obţinerea unui post important în Comisia UE România doreşte obţinerea unui portofoliu important în Comisia UE. Beneficiază Bucureştiul de sprijinul Parisului? Cu prilejul vizitei sale oficiale la Paris, pe 18 mai 2009, preşedintele Traian Basescu a purtat un dialog politic consistent cu omologul său francez. Nici unul dintre cei doi lideri nu e un fan al ceremoniilor lipsite de finalitate. Discuţiile respective au decis coordonarea franco- română înaintea Consiliilor Europene, au identificat puncte de convergenţă pe dosare precum politica energetică, de apărare sau politica agricolă comună. Nu dezvălui niciun secret dacă vă spun că Franţa ne va sprijini pentru obţinerea unui portofoliu important în structura viitorului executiv comunitar. BRANDUL DE ŢARĂ
„Procesul de ameliorare a imaginii durează”
Aţi putea schiţa un brand de ţară al României din perspectiva actuală a francezilor? Lucrurile s-au îmbunătăţit. Se vede din baza de date a am basadei noastre la Paris, unde au intrat mii de noi contacte. Însă procesul de ameliorare a imaginii durează. Mulţi francezi din provincie au rămas la percepţia negativă din anii ă90 (sărăcie, violenţă, dezastru umanitar, deficit democratic).
Totuşi, după 2007, şcolile, asociaţiile, instituţiile şi întreprinderile franceze şi-au ridicat curiozitatea faţă de „noua” Românie, membră a UE. Mulţi vin la noi pentru afaceri, cultură sau turism.
Creşterea economică din ultimii ani ne-a făcut mult mai atractivi. Avem, pe de altă parte, o comunitate românească de bună calitate, care face şi ea o bună impresie. Mii de studenţi, specialişti, profesori, avocaţi, informaticieni, arhitecţi, medici. Natural că mai sunt multe de făcut. Mă văd zilnic cu francezi care au pierdut memoria relaţiei privilegiate dintre ţările noastre. Alţii sunt defetişti, cred că engleza i-a cucerit pe toţi românii în detrimentul francofoniei... Mă străduiesc să le aduc dovezi ale faptului că adevărul e, ca de obicei, „la mijloc”.