"Franţa a subestimat disperarea poporului tunisian, confruntat cu un regim poliţienesc şi cu o represiune severă", a recunoscut, ieri, ministrul francez al apărării, Alain Juppé, citat de cotidianul "Le Monde".
Declaraţia lui Allain Juppé a venit pe fondul intensificării criticilor la adresa ministrului francez de externe, Michèle Alliot-Marie, care cu doar trei zile înaintea fugii din Tunisia a preşedintelui Ben Ali îi propunea acestuia o cooperare în domeniul securităţii.
Într-un interviu acordat ulterior publicaţiei "Le Journal de Dimanche", Alliot-Marie a revenit cu câteva precizări.
"Se trăgea cu gloanţe adevărate, mureau oameni. Pentru ca astfel de situaţii să nu se repete, eu am spus că suntem gata să ajutăm la pregătirea forţelor de ordine tunisiene, aşa cum facem cu alte ţări, pentru menţinerea ordinii, veghind la cruţarea vieţilor omeneşti", a explicat ministrul de externe.
Semnal important de la Elysée
Preşedinţia franceză s-a poziţionat, la rândul său, relativ tardiv de partea manifestanţilor tunisieni. Administraţia de la Elysée a folosit pentru prima oară cuvântul "democraţie" într-un comunicat dat publicităţii sâmbătă după-amiază.
"Politica Franţei are la bază două principii: neamestecul în treburile interne ale unui stat suveran şi suţinerea democraţiei şi libertăţii", se preciza în comunicatul citat. Termenul "neamestec" a fost apoi preluat şi menţionat de patru ori de Michèle Alliot-Marie în interviul acordat "Le Journal de Dimanche", remarcă jurnaliştii de la "Le Monde".
Fosta candidată socialistă la ultimele alegeri prezidenţiale Ségolène Royal a calificat declaraţiile iniţiale ale şefei diplomaţiei franceze drept "scandaloase", adăugând că acestea au venit "în sprijinul unei dictaturi".
"O greşeală gravă", a precizat, la rândul său, fostul premier socialist Laurent Fabius, acuzând-o pe Michèle Alliot-Marie de "insensibilitate", iar Pierre Moscovici, fost ministru socialist, a afirmat "că-i este ruşine de diplomaţia franceză".