Şi-am încălecat pe-un măgar. Povestea francezului vamaiot
- Adam Popescu
- 10 iulie 2010, 21:26
În urmă cu 15 ani, după un conflict cu familia sa, Yannick şi-a luat un măgar după el şi a plecat de acasă unde a văzut cu ochii. „Am meditat: nu vreau casă, familie, copii, nevastă. Vreau să trăiesc singur, liber, sărac”, povesteşte francezul de 41 de ani, aflat acum în Vama Veche.
Îmbrăcat în blugi roşi de vreme, cu faţa negricioasă arsă de soare şi acoperită de o barbă roşcat-blondă, Yannick este o apariţie stranie pentru majoritatea oamenilor. În plus, se deplasează numai cu bicicleta sau călare pe măgarul său: „Am folosit doar forţa animală şi musculară”, spune el amuzat. Până acum, animalul i-a stricat opt biciclete.
Înainte de a poposi la noi, francezul (fermier din Normandia) a trecut prin Belgia, Elveţia, Germania, Cehia, Slovacia şi Ungaria. A ajuns în România în august 2009, iar în Vama Veche s-a aciuat din mai 2010. „Nu ştiu cât timp voi sta aici”, spune el simplu. Poate să plece mâine sau peste câţiva ani.
Mulge caprele la o fermă din 2 Mai
Stilul său de viaţă lejer şi liber până la bizarerie s-a potrivit de minune cu micul sat Vama Veche. În fiecare dimineaţă, Yannick se duce la o fermă din 2 Mai unde mulge caprele, păzeşte animalele şi coseşte fânul. Pentru două-trei zile de muncă i se dau 30 de lei, suficient pentru a trăi.
În cea mai mare parte a timpului stă la un localnic din Vamă care i-a instalat un cort în curtea sa în care să se odihnească, însă uneori mai doarme şi la fermă deoarece vecinii s-au plâns de răgetele măgarului.
Când e pe drum, doarme pe unde apucă. În Germania, stadionul era cel mai sigur loc de înnoptat, povesteşte el: „În afara Germaniei e mai complicat pentru că trebuie să găsesc un loc mai sigur. Ştiu unde nu e bine să dormi”. De exemplu, afară, în iarbă, este în regulă, atâta timp cât nu se culcă exact lângă drum, unde oamenii l-ar putea vedea. Yannick nu ia niciodată o decizie fără să se gândească la măgarul său
Iar măgarul său, Gamma, îl răsplăteşte scărpinându-l pe spate
Despre români, Yannick spune că vorbesc mult şi că a ajuns să înţeleagă parţial limba română: „Ceea ce mă interesează e muzicalitatea limbii. Am ajuns să îi înţeleg melodia”.
În general, munceşte pe ici, pe colo, pe unde oamenii au nevoie de mână de lucru. Cel mai mult îi place să lucreze pe la ferme deoarece îi plac foarte mult animalele. Nu toate însă: îi plac măgarii şi caprele, oile nu.
„Prefer să stau mult într-un loc pentru că îmi fac prieteni”, spune el, dar completează că, deoarece călătoreşte alături de un măgar, întâlneşte mai multă ostilitate din partea oamenilor.
„Măgarul e norocos şi are instinct”
Totuşi, nu se desparte de patrupedul ajuns la majorat (măgarul a împlinit 18 ani): „E foarte norocos şi are instinct. Şi când nu vrea să meargă undeva îl ascult”. Dar în Vama Veche şi în 2 Mai nu are probleme mari din cauza lui deoarece e plin de măgari, spune francezul.
O dată la trei-patru ani se întoarce acasă, în Franţa, pentru a-şi revedea familia. În timp, relaţiile sale cu cei de acasă s-au mai ameliorat: „Dar e tot mai dificil, pentru că sunt tot mai departe”.
Yannick e încântat de ideea spaţiului Schengen şi a frontierelor flexibile, care i-au permis să circule liber prin Europa. Deşi vameşii se uită curioşi la el când îl văd cu măgarul şi spun că nu au mai văzut niciodată aşa ceva, toate actele lui şi ale măgarului (trebuie să aibă câteva fotografii ale animalului cu el, care sunt „paşaportul măgarului”, după cum spune Yannick) sunt în regulă.
Se simte în primul rând european, nu francez: „Scopul e de a amesteca personalitatea mea, viaţa mea, cu construcţia Europei. România, Franţa, asta nu înseamnă nimic pentru mine. E ceva din secolul trecut, ce nu rezonează deloc în creierul meu”. Yannick îşi petrece serile la un localnic din Vama Veche. "Suntem ca fraţii", spun cei doi, care au devenit prieteni
Muşcat de un câine vagabond, jefuit de români şi slovaci
Dar călătoria are şi părţile ei proaste. De exemplu, în Vama Veche l-a muşcat un câine vagabond. „Vor goni turiştii. Turiştii trec cu bicicleta şi ei sar pe ei. Câinii ar trebui închişi, dar înţeleg că românii iubesc câinii”, spune Yannick.
Iarna petrecută în România l-a făcut foarte suspicios: i s-au furat piese de la bicicletă, pompa, tot soiul de nimicuri, uneori de-a dreptul inutile, pe care nu înţelege de ce şi le-ar dori cineva: „Nimic foarte scump, pentru că îmi ţin lucrurile în rucsac. Uneori e o nebunie completă. Cred că e o problemă de cleptomanie”.
„Într-o ţară ca România, oamenii trebuie să înţeleagă că nu pot avea totul. Chiar dacă se duc să muncească în străinătate, îşi sacrifică libertatea. În România, oamenii vor să facă tot, să aibă tot, cu orice preţ: escrocherii, corupţie”, crede el.
Însă nu numai în România a fost jefuit. În Slovacia i s-a furat chiar măgarul. Autorităţile l-au ajutat cu mediatizarea furtului până când, după două luni, măgarul a fost găsit.
La un moment dat, crede că se va întoarce în Franţa definitiv: „Am un frate, o mamă, un tată. Aştept o perioadă favorabilă ca să mă întorc. Nu vreau să mă întorc din necesitate. Pentru mine e foarte important. Nu vreau să mă întorc pentru situaţia materială, ci pentru că am nişte responsabilităţi morale”. Din când în când, Yannick îi plimbă pe turiştii din Vamă cu măgarul lui. Pe gratis.