Francezii cred că guvernul lor flirtează cu extrema-dreaptă

Două treimi dintre francezi (66%) cred că politica guvernului de la Paris pe tema securităţii şi a imigraţiei se apropie de poziţia Frontului Naţional (FN), partidul francez de extremă-dreapta.

Sondajul realizat de BVA pentru La Matinale şi Canal+ vine la sfârşitul unei veri fierbinţi, în care guvernul şi preşedintele Nicolas Sarkozy au promovat mai multe măsuri ce au inclus demolarea taberelor ilegale şi repatrierea cetăţenilor români de etnie romă, dar şi o lege privind ridicarea cetăţeniei franceze pentru persoanele recent naturalizate, care comit infracţiuni grave.

În vreme ce observă că măsurile Puterii se apropie de poziţia extremei-drepte, francezii refuză ferm prezenţa Frontului Naţional în guvern. Potrivit sondajului, 81% dintre respondenţi se declară împotriva unei eventuale includeri a miniştrilor Frontului Naţional în Executiv.  

O strategie electorală

Comentatorii francezi şi europeni subliniază că politica de securitate a preşedintelui vizează chiar câştigarea electoratului extremei-drepte. Poziţia fermă pe tema legii şi ordinii l-a ajutat pe Sarkozy să se impună în alegerile prezidenţiale din 2007 şi i-ar putea fi de folos şi la următorul scrutin, cel din 2012. Explicaţia stă, ca de obicei, în sondaje.

Electoratul nu este mulţumit de planurile privind creşterea vârstei de pensionare şi nici de măsurile de austeritate anunţate de guvern în vederea reducerii deficitului bugetar. Sunt doar două dintre motivele pentru care cota de popularitate a preşedintelui a coborât la minime istorice. Părăsit de unii dintre alegători, preşedintele se îndreaptă, prin urmare, spre alţii.  

Zestrea Frontului Naţional

Cel mai bun rezultat obţinut de Frontul Naţional, partid care militează împotriva imigraţiei, pentru înăsprirea pedepselor aplicate infractorilor, pentru protecţionsim şi pentru întoarcerea ţării la „valorile tradiţionale” a fost înregistrat la prezidenţialele din 2002. Atunci, Jean-Marie Le Pen  - controversatul lider, condamnat pentru declaraţiile sale xenofobe şi care minimalizau Holocaustul - a şocat Franţa intrând în runda a doua a scrutinului, alături de Jacques Chirac.

În 2007, partidul a eşuat în încercarea de a intra în parlament, iar Le Pen a obţinut un rezultat slab la prezidenţiale. Numărul simpatizanţilor săi a crescut însă recent, iar partidul devine mai acceptabil în ochii alegătorilor, într-un moment în care conducerea partidului va trece de la Le Pen la fiica sa, Marine. La alegerile regionale din primăvara lui 2010, FN a obţinut aproape 12% din voturi.

În încercarea de a curta simpatizanţii FN, Sarkozy riscă însă să îi piardă pe alegătorii moderaţi de centru dreapta, care reprezintă aproximativ 15% din electorat, apreciază o analiză Reuters.