Ministrul afacerilor externe libanez, Nassif Hitti, și-a anunțat luni, 3 august, demisia pe fondul unor dezacorduri cu guvernul, într-o țară în plină prabușire economică și incapabilă să declanșeze reformele așteptate de comunitatea internațională, informează Rador, care citează France 24.
Libanul cunoaște de mai multe ori o depreciere inedită a monedei sale, o creștere a prețurilor, a concedierilor pe scară mare și a unor restricții bancare privind retragerile și viramentele în străinătate.
“Am decis să demisionez din funcția de ministru al afacerilor externe, urând succes guvernului și responsabililor cu gestionarea statului, dar dorindu-le de asemenea să reconsidere mai multe din politicile și practicile lor”, a arătat Nassif Hitti într-un comunicat.
Reforme care se lasă așteptate
El a deplâns de asemenea “absența unei voințe reale pentru întreprinderea unei reforme structurale și totale care este necesară și care este cerută de societatea noastră și de comunitatea internațională”.
“Pentru a construi un stat, e nevoie de spirite creative, de o viziune clară, de intenții sincere, de o cultură a instituțiilor și de stat de drept”, a subliniat el.
Această demisie vine la peste o săptămână după vizita în Liban a șefului diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, care nu și-a ales cuvintele vorbind despre “latura pasivă” a autorităților și care ceruse reforme așteptate “de prea mult timp”.
Nassif Hitti a mers luni dimineață la sediul prim-ministrului, pentru a-și depune demisia șefului guvernului, Hassan Diab.
Acest guvern a fost format la sfârșitul lui ianuarie, la mai multe luni după demisia lui Saad Hariri și a echipei sale.
Aproape jumătate din populație trăiește în sărăcie
Saad Hariri a demisionat sub presiunea unei revolte populare inedite, declanșată în octombrie 2019, denunțând toată clasa politică acuzată de corupție și incompetență, cvasi-neschimbată de decenii.
Guvernul a adoptat la sfârșitul lui aprilie un plan de salvare economică vizând să relanseze creșterea și să însănătoșească finanțele publice, dar reformele, în special în domeniul electricității, au dificultăți să se concretizeze.
Autoritățile au inițiat la jumătatea lunii mai negocieri cu Fondul Monetar Internațional (FMI), dar procesul se află într-un punct mort.
Aproape de jumătate din locuitori trăiește în sărăcie și 35% din populația activă este în șomaj, potrivit statisticilor oficiale.