Mii de persoane au participat sâmbătă la manifestaţii în mai multe oraşe din Franţa pentru libertatea de exprimare, pentru a protesta împotriva unui proiect de lege care penalizează difuzarea cu rea credinţă a unor imagini de poliţişti.
„Toată lumea vrea să filmeze poliţia”, „poliţişti în imagini blurate, justiţie oarbă” sau „Orwell avea dreptate”. Lozincile scandate sau scrise pe pancartele manifestanţilor împotriva proiectului de lege de „securitate globală”, sâmbătă, 21 noiembrie, au luat drept ţintă dispoziţia din text care pedepseşte difuzarea cu rea credinţă de imagini ale forţelor de ordine, adoptată cu o zi înainte de Adunarea Naţională.
Fronda contra acestei legi foarte controversate în mediile jurnalistice continuă să se extindă, cu mai multe mii de persoane adunate sâmbătă în toată Franţa, împotriva unui text care se consideră că atentează la „libertatea de exprimare” şi la „statul de drept”.
Circa 20 de manifestaţii au avut loc în Franţa, dintre care o importantă adunare în piaţa Trocadero la Paris, înconjurată de un important dispozitiv poliţienesc.
În piaţa înţesată de lume, inclusiv un număr de „veste galbene”, flutură drapelele PCF, EELV, FO, NPA, un banner al „Extinction rébellion” şi un altul al Médiapart: „Democraţia moare în întuneric”.
„Darmacron ne lasă în insecuritate” (un joc de cuvinte cu numele ministrului de interne, Gérald Darmanin, şi al preşedintelui Emmanuel Macron, n. trad.) se poate citi pe o pancartă. Printre sloganurile reluate în buclă: „Toată lumea vrea să filmeze poliţia” şi „strada este a noastră”.
Adunarea Naţională a votat vineri seara, după ce a introdus un amendament, măsura cea mai controversată a proiectului de lege de „securitate globală”: articolul 24 care pedepseşte difuzarea cu rea credinţă a unor imagini ale forţelor de ordine, însoţindu-le de garanţii privind „dreptul la informare”.
Acest articol, dar şi posibilitatea de folosire a dronelor în timpul manifestaţiilor şi teama de recunoaşterea facială de către camerele de supraveghere au produs o intensă emoţie în media, care vede aici un risc de piedici pentru libertatea de a informa.
Un manifestant din piaţa Trocadero, Manuel Furtado, este „indignat”: „Ni se spune că trebuie să ne limităm libertăţile pentru binele tuturor, dar aici se merge prea departe”. „Cădem în ceva care nu e democraţie”, se îngrijorează o manifestantă, Martine Wattoux, cu vestă galbenă pe spate.
„Blurarea mutrelor”
La Lille, circa o mie de manifestanţi au protestat mai devreme cu pancarte „Nici măcar drone”, „Orwell avea dreptate”, „blurarea mutrelor”. Alţi circa o mie la Rennes, idem la Montpellier. Printre lozinci: „lăsaţi jos armele, vom lăsa şi noi jos telefoanele”.
O conferinţa de presă a fost organizată în paralel la sediul Ligii drepturilor omului la Paris, în prezenţa Amnesty International, reprezentanţi ai sindicatelor jurnaliştilor şi un oficial al unui sindicat al poliţiştilor minoritar, CGT-Intérieur.
„Suntem îngrijoraţi de lenta decadenţă a statului de drept, care pare să ducă spre un stat poliţienesc”, a declarat Arie Alimi, membru al biroului naţional al Ligii drepturilor omului.
În „Le Figaro”, Sylvain Maillard, deputat LREM de Paris, a încercat să dezamorseze furia: textul „nu este bine înţeles”. Evident că vom putea continua să filmăm pe oricine şi desigur forţele de ordine”.
Sindicatele jurnaliştilor apreciază că nu e nevoie de o nouă lege „pentru a speria”, de vreme ce codul penal şi legea privind libertatea presei din 1881 pedepsesc deja incitarea la ură.
„Macron, populist de elită”
Jean-François Cullafroz, de la CFDT, s-a felicitat pentru mobilizarea directorilor de redacţii ale principalelor instituții de presă contra articolului controversat, cerând „patronilor noştri de presă să ia poziţie” cu ocazia unei întâlniri programate marţi, la Ministerul de Interne.
În opinia lui Pablo Aiquel de la SNJ-CGT, Emmanuel Macron „este un populist de elită”. „Cum vom cere Poloniei şi Ungariei să respecte statul de drept în vreme ce Franţa este pe cale să facă totul pentru a nu-l respecta?”, a întrebat el.
Secretarul general al CGT-Intérieur, Anthony Caillé, s-a asociat cu jurnaliştii pentru a cere „retragerea totală” a acestei legi de „control social”.
Articolul litigios pedepseşte cu un an de închisoare şi 45.000 de euro amendă difuzarea de „imagini cu chipul sau orice alt element de identificare” ale forţelor de ordine în timpul intervenţiei când aceasta aduce „atingere” „integrităţii lor fizice sau psihice”. În vizorul guvernului, campaniile de pe reţelele de socializare.
Acest articol 24, care a fost salutat de preşedinta Rassemblement national, Marine Le Pen, ca „mergând în sensul cel bun”, arată că măsura nu poate „prejudicia dreptul la informare”.
Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR