FRANCE 24 (Franţa). Joia trecută, şeful Statului Major american, generalul Mark Milley, şi-a exprimat regretul că a fost alături de Donald Trump după dispersarea manifestațiilor anti-rasiste, semn că se măreşte fractura dintre Pentagon și președintele american.
"Nu ar fi trebuit să fiu acolo", a declarat generalul Milley. În timp ce Statele Unite se confruntă cu probleme grave după moartea lui George Floyd, șeful Statului Major a regretat public că a apărut alături de Donald Trump după o demonstrație anti-rasistă în apropierea Casei Albe, pe 1 iunie
Manifestaţia fusese dispersată pentru a permite realizarea unei fotografii a președintelui, cu Biblia în mână, lângă o biserică devastată cu o zi înainte de către manifestanți. Generalul Milley s-a afișat apoi alături de președinte, iar imaginile care îl arată în ţinută de camuflaj lângă Donald Trump au fost folosite imediat de Casa Albă într-un videoclip cu accente electorale.
"Prezența mea în acel monment și în aceste circumstanţe a dat impresia că armata a intervenit în politica internă", a adăugat ofițerul american de rang înalt. "A fost o greșeală din care am învățat nişte lecții și sper sincer că toți putem trage nişte învăţăminte", a spus el, cu un aer grav. "Trebuie să respectăm scrupulos principiul unei armate apolitice, care este adânc înrădăcinat în chintesența republicii noastre".
Foștii responsabili militari, inclusiv fostul ministru al Apărării, Jim Mattis, au fost şocaţi de ceea ce au considerat a fi o politizare a armatei.
"Nu mi-am imaginat niciodată că soldaților care depun același jurământ ar putea fi primi ordinul, indiferent de circumstanțe, să încalce drepturile constituționale ale concetățenilor lor - și cu atât mai puțin să permită comandantului șef să apară într-o fotografie, în mod absurd, cu liderii militari alături de el", a scris fostul general al Marinei americane în coloanele revistei "The Atlantic".
Casa Albă a apărat cu tărie fotografia lui Donald Trump din faţa bisericii, evocând dorința acestuia de a "trimite un mesaj puternic" și chiar comparându-l cu premierul britanic Winston Churchill în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Dar acest episod pare să fi provocat o conștientizare în ierarhia militară. Ministrul Apărării s-a disociat public de președinte pe 3 iunie.
"Nu sunt în favoarea declarării unei stări de insurecție", a spus Mark Esper. Și el și-a exprimat regretul. "Fac tot ce pot pentru a rămâne apolitic și pentru a evita situații care pot părea politice. Uneori reuşesc, alteori nu."
Mark Esper și secretarul armatei terestre, Ryan McCarthy, au declarat, de asemenea, că sunt "deschişi discuțiilor" despre redenumirea a 10 baze militare numite după generali confederați din Războiul de Secesiune (civil) (1861- 1865) care erau în favoarea sclaviei. Acestea au fost îndepărtate imediat de președinte, care, într-o serie de tweet-uri, s-a opus categoric ideii. (Rador)