În Bosnia-Herţegovina există 3.000 de potenţiali terorişti, ceea ce arată că ţara este „un butoi cu pulbere” când vine vorba de terorism, potrivit serviciilor de informaţii, avertizează agenţia de presă croată Hina.
Ministrul bosniac pentru afaceri civile şi fost mult timp oficial în cadrul serviciilor de informaţii iugoslave, Sredoje Novic, a afirmat, într-un interviu publicat de cotidianul Press RS, că Bosnia-Herţegovina este expusă atacurilor teroriste şi că din structurile sale politice fac parte persoane care au susţinut direct și indirect terorismul.
''Un număr mare de persoane care au ajuns pe anumite poziţii în structurile politice ale ţării nu numai că nu oferă sprijin, ci sunt direct implicate în potenţiale structuri teroriste'', a declarat Novic, explicând faptul că agenţia naţională de spionaj deţine informaţii că, în urmă cu cinci ani, extremiştii încercau să se infiltreze în partidele politice şi în instituţiile guvernamentale, dar că nu s-a făcut nimic pentru împiedicarea lor.
''Ei şi-au atins scopul şi autorităţile nu au făcut aproape nimic pentru a-i împiedica'', a afirmat Novic, adăugând că oficiali importanţi din domeniul securităţii se tem de extremiştii apropiaţi regimurilor şi ţărilor unde sunt recrutaţi terorişti.
''Numeroase avertizări, inclusiv declaraţiile repetate ale directorului Agenţiei de Securitate (OSA), Almir Dvuzo, au indicat că există 3.000 de potenţiali terorişti în Bosnia-Herţegovina, ceea ce arată că ţara este un butoi cu pulbere când vine vorba de terorism. În prezent, pur şi simplu nu este posibilă monitorizarea unui astfel de număr mare de potenţiali terorişti şi mă tem că Bosnia-Herţegovina se va confrunta în curând cu probleme foarte grave'', a declarat Novic pentru Press RS, preluat de Agerpres.
Sredoje Novic bănuieşte că opoziţia unora dintre partidele musulmane bosniace faţă de schimbările la legea naţională privind reşedinţa este motivată de dorinţa a face posibil ca ''potenţiali terorişti, agenţi inactivi şi spioni din state islamice'' să se înregistreze la orice adresă, inclusiv la cea a preşedinţiei de stat sau a unei organizaţii religioase.