"România se află acum pe o traiectorie clară către atingerea ţintelor fiscale pe termen scurt şi mediu. Provocarea curentă este de a implementa în întregime reformele aprobate şi de a menţine un control strâns pe cheltuieli pentru a fi siguri că parametrii bugetari sunt respectaţi. În acest sens, continuarea eforturilor este crucială în sectorul de sănătate şi al întreprinderilor de stat pentru ca presiunile pe cheltuieli să fie controlate", a declarat în comunicat John Lipsky, first deputy managing director în cadrul FMI.

Oficialul a adăugat că majorarea absorbţiei fondurilor europene ar trebui să devină o prioritate de vârf pentru guvern, iar eforturile privind îmbunătăţirea administrării taxelor ar trebui să continue.
Băsescu le-a atras atenția miniștrilor asupra arieratelor din sănătate

Cheltuielile din sănătate au fost remarcate și de șeful statului. Traian Băsescu le-a atras atenția miniștrilor, în ședința de guvern de miercuri, asupra noilor arierate făcute de spitale.

"S-au plătit arierate, domnule ministru Ialomiţianu, domnule ministru Cseke. Spitalele au pornit într-o veselie să creeze noi arierate. Cred că şi pentru managerii de spitale funcţionează legea penală. Nu putem perpetua această nepăsare în respectarea bugetelor", a spus președintele României.

El a mai precizat că "peste şase luni, sigur iar vom avea discuţia arieratelor la spitale, iar atunci guvernul nu mai poate interveni pentru că nu putem an de an să dezechilibrăm bugetul de stat pentru că managerii de spitale nu dau doi bani pe respectarea Legii finanţelor publice".

Potrivit lui Băsescu, reforma din sănătate trebuie continuată. "Susţin să nu ne oprim la bruma de reformă în sănătate. Ea trebuie continuată cu închideri de spitale, cu comasări de spitale, cu introducerea standardelor de cost, cu management privat şi cu contracte ale medicilor cu spitalele. La fel cum vor face dascălii cu şcolile", a spus, la Palatul Victoria, președintele României.

Ţinta arieratelor, ratată din nou

Lipsky a arătat, de asemenea, că ar trebui să aibă prioritate rezolvarea permanentă a problemei arieratelor, având în vedere că şi la această evaluare ţinta arieratelor nu a fost îndeplinită.

Mai mult, autorităţile române au cerut conducerii FMI o nouă derogare de la ţinta privind arieratele. De asemenea, board-ul FMI nu a ţinut cont la acordarea tranșei de împrumut nici de deficitul bugetar, garanţiile guvernamentale şi ţinta de inflaţie, având în vedere că la finele lunii decembrie aceste date nu erau încă disponibile.

În ceea ce priveşte deficitul bugetar, premierul Emil Boc a anunţat, miercuri, că România a încheiat anul trecut cu un deficit de 6,58% din PIB, astfel că s-a respectat ţinta convenită cu FMI de 6,8%.

"În completarea evaluării, Consiliul Director al FMI a aprobat şi cererea de derogare de la ţinta privind arieratele de la finele lunii decembrie, dar şi o derogare de disponibilitate a datelor pentru sfârşitul lunii decembrie privind criteriile de performanţă legate de deficitul bugetar, garanţiile guvernamentale şi ţinta privind inflaţia", se precizează în comunicatul FMI.

Pe de altă parte, Lipsky a spus că politicile monetare şi financiare ale autorităţilor au fost în mod adecvat de prudente, ajutând la prezervarea stabilităţii financiare în faţa crizei financiare globale.

"Saltul ratei inflaţiei ca urmare a creşterii TVA este temporar, dar o precauţie continuă este necesară în estimarea perioadei şi spaţiului rămas pentru continuarea relaxării politicii monetare. Sistemul bancar rămâne lichid şi bine capitalizat, dar o continuă vigilenţă în supravegherea sectorului financiar este crucială pentru a asigura rezistenţa sectorului financiar împotriva creditelor neperformante în creştere şi a situaţiei regionale neliniştite", a mai spus Lipsky.

Noul acord, negociat la finele lunii ianuarie

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat ieri că reprezentanţii FMI au purtat şi unele discuţii privind noul acord de precauţie.
"Boardul FMI a salutat decizia autorităţilor române de a avea un nou program, de tip precautionary, cu Fondul Monetar", a afirmat reprezentantul României la FMI, citat de Agerpres.

"Membrii Consiliului Director au subliniat în mod clar că Guvernul României, FMI şi Comisia Europeană vor stabili împreună, în timpul misiunii care va veni la Bucureşti la sfârşitul lunii ianuarie, care vor fi elementele concrete care vor fi cuprinse în noul acord’, a spus Mihai Tănăsescu.

Conform lui, boardul FMI nu a discutat aspecte legate de suma viitorului acord, de durata acestuia, de forme şi de sectoare avute în vedere.

"Toate acestea urmează a fi definite de către Guvernul României, care le va discuta la Bucureşti cu reprezentanţii Fondului şi ai Comisiei Europene", a precizat Mihai Tănăsescu.

Beneficiarul noului acord, de tip precautionary, va fi tot Banca Naţională a României, dar sumele sunt doar rezervate, ele nu vor fi şi accesate de către Banca Centrală, decât în anumite condiţii.