Aflat în vizită în Statele Unite ale Americii, Florin Cîțu, președintele PNL, a anunțat că a avut o discuție constructivă cu Kevin McCarthy, cel care este liderul Camerei Reprezentanților din SUA, principala temă fiind creșterea la 2,5% din PIB a bugetului Apărării. Având în vedere amenințările lansate de Vladimir Putin cu privire la implicarea NATO, statele membre pregătesc o întărire militară a flancului estic. România își ia propriile măsuri, iar Florin Cîțu anunță un angajament de alocare a unui buget pentru apărare de 2,5% din PIB.

Pe lângă discuțiile legate de întărirea puterii militare a României, Florin Cîțu a mai abordat și problema securității energetice a țării noastre, dar și impunerea unor sancțiuni mai dure la adresa Kremlinului.

„Am avut o discuție bună cu Kevin McCarthy, liderul republicanilor din Camera Reprezentanților, despre creșterea bugetului României, pentru Apărare, la 2,5% din PIB, despre nevoia imediată de sancțiuni mult mai dure împotriva Rusiei și despre stadiul proiectelor care, în parteneriat cu SUA, vor asigura securitatea energetică a României”, a transmis Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook.

Florin Cîțu avertizează cu privire la securitatea României

Invazia Rusiei în Ucraina a fost catalogată, încă din prima zi de război, drept o încălcare flagrantă și deosebit de gravă a drepturilor internaționale. Având în vedere amenințările lansate de Vladimir Putin cu privire la implicarea NATO, statele membre pregătesc o întărire militară a zonei de est a Alianței. România își ia propriile măsuri, iar Florin Cîțu anunță un angajament de alocare a unui buget pentru apărare de 2,5% din PIB.

Un angajament politic pentru creșterea bugetului pentru apărare a fost anunțat de către Florin Cîțu, președintele Senatului. Un document a fost făcut public cu privire la acest angajament, în care se vorbește despre alocarea a 2,5% din PIB pentru Apărare. Oficialii anunță că se vor lua mai multe măsuri de creștere și consolidare a rezilienței naționale.

Rusia pare să nu țină cont de nimic în contextul războiului din Ucraina, nici măcar sancțiunile aplicate de Occident. Acțiunile lui Vladimir Putin arată intenția de a utiliza, din nou, forța militara de o manieră ilegală, incompatibilă cu prevederile Cartei ONU, urmărind reinstaurarea sferelor de influență și modificarea arhitecturii de securitate europeană și euroatlantică.

Din păcate, războiul din Ucraina nu este unul doar de ordin militar. Mai multe clădiri civile au fost luate drept țintă, iar oamenii mor în urma bombardamentelor care au loc zilnic. Pagubele umane, cât și cele materiale sunt considerate inacceptabile de comunitatea internațională.

Cum afectează războiul din Ucraina statele situate pe Flancul Estic

Acțiunile din Ucraina determină statele aflate la flancul estic să consolideze apărarea, în special în regiunile de la Marea Neagră, unde se află și România.

„Ne aflăm în prezent într-o situație care schimbă radical, pe termen mediu și lung, ecuația de securitate de la Marea Neagră și din vecinătatea Alianței Nord-Atlantice, afectând inclusiv statele vecine și partenere, cum ar fi Republica Moldova sau Georgia. România reiterează cu acest prilej sprijinul ferm pentru suveranitatea, integritatea teritorială și independența Republicii Moldova și Georgiei”, este precizat în angajamentul de creștere a PIB-ului pentru Apărare.

Având în vedere aceste aspecte, România urmărește să adopte, în următoarea perioadă, o serie de măsuri suplimentare pentru consolidarea consistentă a posturii de descurajare și apărare de pe Flancul Estic, în special la Marea Neagră, pe termen mediu și lung.

Despre evoluțiile NATO pe Flancul Estic a vorbit și analistul Ion Cristoiu. Invitatul lui Robert Turcescu în podcastul EVZ Play a vorbit și despre psihologia poporului rus și implicațiile acestui aspect în desfășurarea războiului.