CATERINCĂ. Abia la sfârşit poate spune dacă viaţa e nasoală sau mişto. Munceşte pentru utopii bănoase. A făcut bişniţă şi are milionul de euro.

Când zice că nu ştie ceva, mai adaugă niscaiva vorbe, să-ţi lase impresia că, de fapt, ştie. Are un soi de aroganţă, nu să te facă inferior, cât pe el superior. E perfecţionist, rateurile le consideră victorii. Histrionismul meseriei sale l-a ajutat în afaceri. Are cârciumă şi face "bisnis" cu tehnică militară. Era cât p-aci să ajungă senator. Îi place să conducă şi s-a făcut regizor. Filmele şi teatrul nu l-au făcut celebru. Ca actor n-a prea contat. Notorietatea şi-a căpătat-o, însă, la televizor. Emisiunile lui aveau rating cât o finală de campionat mondial la fotbal. Se crede un fel de Alfa şi Omega. Cu "mânuţele alea două" a strâns o căruţă de bani. Până la cap e un tip mişto. Doamnelor şi domnilor: Floriiiiiiiiiiin Căliiinescuuuuuuu!

"Franţa, o ţară mică, de mâna a treia!"

"N-am termometru la mine!", râde în barbă directorul Teatrului Mic la întrebarea: "Cât de mişto e viaţa?". Spune că nu poate vorbi de viaţă: "Poate Darwin... Atâta timp cât experimentez, nu pot să spun... A fost mişto, sau nasol, vorbim la sfârşit! Nu pot şti decât prin mărturiile martorilor vieţii mele".

"Costele, închide, mă, uşile!", dictează imperial Florin Călinescu. Modest, în blugi, cămaşă, geacă, cu mocasini şi şosete cu vedere la glezne, fosta vedetă a PRO-ului inspiră autoritate. Aduce cu un mic Napoleon. "Nu m-aş identifica cu un personaj din timpul Revoluţiei franceze! Am o simpatie pentru istoria Franţei, da' nu m-aş identifica cu nimeni din perioada aia. Ca popor, nu-l agreez. A dezvoltat o anumită aroganţă. Franţa e o ţară mică şi o putere de mâna a treia!", se răzbună Călinescu pe "aroganţele" francezilor din ultima vreme.

A muncit pentru nişte utopii

Îşi găseşte asemănări cu Napoleon: "Câteva pot fi! Gândesc la lucruri mari, în măsura în care sunt utopice. Nu poţi stăpâni lumea! Ceea ce mă aseamănă cu el e singurătatea şi o anumită linearitate a destinului!". De mic vroia să fie ceea ce e acum. "Te mulţumeşti cu lucruri puţine şi simple ca să faci ceea ce pleacă de la teatru şi se termină cu filme sau stand-up comedy. Tre' să ai o viaţă şi nevoi simple. Din '80, de la «Lumini şi umbre», am muncit, paişpe-cinşpe ore pe zi, pentru nişte utopii. Bunicii noştri trăiau mai sănătos...", oftează, stahanovist, Florin Călinescu.

Un oportunist de carieră

Actor, regizor, cârciumar, om de afaceri, vedetă TV, director de teatru. Am ratat ceva? Călinescu zâmbeşte: "Sunt cum era coana Leana! Am fost întodeauna cum a cerut situaţia". Zice că în artă şi în media trebuie să fii oportunist. "A fi regizor e un act solitar şi egoist! Trebuie să alegi calea cea mai simplă şi mai dreaptă!". Găseşte o comparaţie surprinzătoare: "Uite, cum Barcelona distruge acum spectacolul fotbalistic. Da' văd că Mourinho îi ia prin învăluire... Dacă face şapte puncte în faţă, poa' să piardă meciurile directe şi iese campioană!".

Emigrant la Bucureşti

De la trei ani a vrut să fie actor. "Îmi plăceau serbările, că se juca ceva! Plecam de acasă tuns zero şi mă trezeam cu o tichie strălucitoare pe cap. Eram o tufă, o caisă…, îmi plăcea că mă lua din starea mea şi mă ducea în altă dimensiune!", povesteşte actorul venit de la Timişoara: "Io nu-s decât un emigrant la Bucureşti. Deşi am aici mai mulţi ani, decât la Timişoara! Nu găsesc un anumit aer... Şi nu sunt de acord cu asta, cu «miticii»! Păi, ei ce-s atunci, «costici»!?". Bănăţeanul n-ar părăsi Capitala: "Îmi place că lucrurile care ţin de nevoile mele se pot face profesionist. Un anume aer al circului balcanic nu-l găseşti decât la Bucureşti".

La Hollyood, cu girafe şi gagici

N-are roluri preferate şi nici roluri dorite, dar nejucate. "N-am chestia asta. De când sunt director puteam să am piese la care să joc şi io... Da! Joc în două piese, cu sala plină!", se umflă în pene dom' director. Atât, doar, că sala Teatrului Mic e mică. "De-aş vrea, aş pune Macbeth pentru mine! Mi-ar plăcea, uite, să-l joc pe Dobrin!", îşi freacă Florin Călinescu mânuţele, mulţumit de gluma sa.

Unde era dacă s-ar fi născut la Hollywood? "Pe o insulă, cu un yacht, elefanţi, girafe şi gagici!", dă frâu imaginaţiei: "Nu-mi luaţi interviu! Ziceam: «Who, the fuck, is Evenimentul zilei? Who, the fuck, are you!», în timp ce Sharon Stone ieşea în fleaşca goală din baie! He, he, he!". Îi plac poantele sale.

Amintiri de bişniţar

Când vine vorba de Dinică, e serios: "Gigi ar fi putut să fie un stâlp la Hollywood! A întruchipat multe personaje negative. Da', ce bine le-a întruchipat!". Ce notă şi-ar da? "Ca actor, zece! Ca regizor, şapte...", se dă mare şi face pe modestul. Se spune că a câştigat mulţi bani de la PRO TV. Cât de mulţi?: "Mulţi! Da' am făcut bani şi de la «Lumini şi umbre»! Am ştiut ce să fac cu banii. Am cumpărat vegeta şi blugi de la sârbi. Da! Am fost bişniţar. Ceauşescu dăduse cuvântului o conotaţie penală. Da' vine de la bisnis... şi noi, bănăţenii, i-am zis bişniţ! Am căutat să multiplic banii cu mijloace simple!".

Dacă are milionul de euro? "Da, îl am!". Nu spune, însă, ce e pe deasupra.

S-A RÂS ŞI DE EL

Momente penibile au fost destule

"Nu m-am întors la Teatrul Mic nici să joc, nici să câştig bani. Din când în când, mă roagă colegii să joc. Acum joc în «Sex on the bici», da' vreau să reluăm «O zi din viaţa lui Nicolae Ceau şescu»", e descriptiv maestrul Florin Călinescu.

Shwoman-ul spune că n-are un clasament al momentelor când s-a simţit penibil: "Au fost cu duiumul! Unele provocate de mine, altele - de alţii. De la uitatul textului pe scenă, până la şliţul descheiat... Sau întâlnirea cu o femeie cu care ai avut o relaţie sexuală şi nu mai ştii cum o cheamă! Cel mai penibil a fost când m-au prins copiii cu minciuna".

"Am un Jaguar, un Mercedes şi un Porsche 911. Toate de colecţie. Unde dracu' să merg cu ele? Mai vreau o broscuţă, un Fiat 500 şi un Ford Mustang Shelby! Io merg cu Dacia..." FLORIN CĂLINESCU, colecţionar

DE DREAPTA

Călinescu, Căpitanul şi Mişcarea

Vorbeşte elogios despre mişcarea legionară şi Căpitan. Subiect sensibil: "Vorbesc despre apariţia mişcării, până prin '37-'38. De o mişcare românească, patriotică şi culturală. Nu pot să fiu mai însemnat ca Cioran, Ţuţea, Nae şi Eugen Ionescu, poate Noica şi chiar Iorga!". Despre sfârşitul tragic al marelui istoric, Călinescu e cinic: "Era un oportunist!". Apoi, continuă: "Legionarii au câştigat alegerile pe bune! Corneliu Zelea Codreanu şi apariţia Mişcării sunt nişte lucruri care ar trebui să dea de gândit. Cum e posibil ca un grup de tineri să coaguleze o ţară. Prin cinste şi corectitudine! Şi un discurs atent al Căpitanului către tineret! De 20 de ani, politicienii vorbesc cu pensionarii, apoi le dau în cap şi le fură portofelu'!".

Are dreptate când spune că nimeni n-a vorbit cu tinerii: "Când vezi o muistă în ţara asta, ori e studentă la relaţii internaţionale, ori la SNSPA! Dacă-i dai o sută de euro, te lămureşte cu «relaţii imediate»! Ne ştim nevoile, da' le confundăm...".

"ONE-MAN SHOW" ŞI ÎN AFACERI

Pe "mână" cu Vîntu. E perfecţionist şi grandoman. Are bani gârlă

A jucat poker cu Vîntu: "Da! Înainte de 2000". FNI-ul era pe val. "N-am înţeles niciodată chestia cu fondurile... Să bagi un leu şi să scoţi opt? Am avut colegi care s-au dus la Cluj, ca Tatulici, şi au ieşit cu sacoşele pline!", se justifică. O conjunctură i-a apropiat: "Eram unu' din cei opt suporteri ai lui FC Naţional. Vîntu vroia să cumpere echipa. Vroia şi Academia Caţavencu. Tatona. Aveam trei şi ceva la sută şi am vândut pe 50.000 de dolari". Zice că a fost singura cone xiune. SOV e: "Un om foarte inteligent".

Călinescu îşi nomi nalizează partenerii: "Era, Chişu, Mihaiu, Vulpe şi alţi câţiva de la Caţavencu. Era motiv de discuţie..., jucam câteva sute de euro".

Ştie de toate

Se spune că e perfecţionist. Că-şi căpia colegii la repetiţii. "Când pui o cameră pe trepied, machiezi, faci scenariul, ai puţin timp şi te gândeşti la lumini, contur, la tot..., a trebuit să-nvăţ mult! A trebuit să fac de toate!", e grandoman Florin Călinescu. De asta a făcut "regia" la "zi". "Am făcut-o să vorbesc cu toţi pe limba lor. Se autoflatează: "Când faci televiziune trebuie să faci lucrurile repede. Mă pricep la toate meseriile dintr-un platou!". Vrea să-l umilească pe cameraman: "Uite, n-ai pus lavaliera cum trebuie!". Şi-o pusese el singur.

Milionar pe ştatul primăriei

Mulţi politicieni au fost satirizaţi de Călinescu. Ion Iliescu era una din ţinte. E radical: "Iliescu e vinovat de dezastrul din România, din '90 încoa'! Nu m-am gândit să influenţez masele. N-am orgoliul că fac televiziune, ca să schimb preşedintele! Am vrut să fac poporul să râdă".

La miştocăreli e profesor

A fost contestat de unii din colegii de la Teatrul Mic, pe motiv că ar fi introdus în teatru modelul "Vacanţa mare". "Au fost trei, din 110. Unu' a plecat. Cu ăilalţi sunt prieten! Aşa-i în teatru, toţi vor Hamlet! Io-s angajatul primăriei. Nu mă pot da afară actorii!", explică cel mai bogat dintre actorii teatrului.

N-a putut să dea şpagă, să se aleagă senator

A crezut că popularitatea sa îl va teleporta în parlament. A vrut să se aleagă senator de Argeş. Răposatul Dolănescu şi Irina Loghin erau repere. Pe aştia i-a tractat Vadim, pe el liberalii nu l-au ajutat. Călinescu o dă pe invers: "Asta a făcut parte din alt scenariu, să văd lumea «dinăuntru»! De intram, nu ştiam cum să mă uşchesc! Mă făceam ministru, ceva, să plec!". Struguri acri? Se putea face o breşă, într-un judeţ "roşu", da' nu m-a susţinut partidul...", e melancolic politicianul ratat. Cele 14.000 de voturi ale sale l-au menţinut în Senat pe colegul Mircea Diaconu: "N-am avut primari de partea mea şi n-am putut să dau şpagă! Am dat la nişte ţigani vreo douăj de geci şi au votat cu pesedeu! În politică, zece mii e mai mult decât paişpe mii!".

A fost cel mai bun din doi

După ce a părăsit PRO-ul, s-a dus la defuncta TELE7ABC. Şi-a dorit fotoliul de director. "N-a fost un pariu pierdut. M-au păcălit nişte ovrei... A fost o greşeală fără seamăn", recunoaşte Florin Călinescu cum a luat ţeapă.

Show-ul "Chestiunea zilei" n-a fost un super-succes. Dar a avut câteva audienţe record: "De exemplu, cu J.R.! Vorbim de un rating de 34-35! Care nu se mai face azi!". Şi tot el dă cheia succesului: "Ne băteam două televiziuni! Acum sunt vreo 30 care au fărâmiţat audienţa!". Corect. Când era singură pe piaţă, TVR era lider.

Cârciuma şi firma de optică

Are o cârciumă. Îi zicea "La mişto". A pierdut numele că l-a înregistrat un turc la OSIM: "Mi-a cerut zece mii de euro. L-am trimis la plimbare". Cum merge?: "Când faci lucruri bune ai de unde să cazi! Nu câştig mai nimic. Da' şaij' de inşi ţin în viaţă chestia! Bine că nu vin cu bani de acasă".

Are şi o firmă despre care s-a scris că are legături cu MApN-ul: "E o firmuliţă de optică. Parte şi militară. E cea mai bună pe cercetare din ţară. S-a scris că trebuia să fie un atac că intram în politică. Activitatea de zece ani era pusă ca cifră de afaceri pe un contract!".

A avut Călinescu vreun pont când a cumpărat firma? : "M-am dus la FPS şi am văzut ce vindea. Am dat 500.000 de dolari. Am scos banii, dar în zece ani am avut doar în trei profit. Nu mă pricep... Nişte prieteni se ocupă". Să tot ai aşa prieteni!

ETICHETE

Exerciţiu de sinceritate

Florin Călinescu a etichetat printr-un epitet sau o sintagmă zece dintre persoanele publice din ziua de azi. Zice că e sincer.

1. Dan Voiculescu: "Istoria de succes a Securităţii" 2. Sorin Ovidiu Vîntu: "Vânare de vânt" 3. Traian Băsescu: "Titanic 2" 4. Ion Iliescu: "Secera şi ciocanul" 5. Mircea Geoană: "Brânză dulce" 6. Victor Pona: "Nimic" 7. Crin Antonescu: "Zero" 8. Mitică Dragomir: "Alifie" 9. Monica Tatoiu: "Madame Tussaud" 10. Dinu Patriciu: "No country for old men"