Marius Piso, fizician de nivel internațional, acuză că a fost demis din funcția de director general al Agenției Spațiale Române ROSA din cauza unor interese comerciale. El discută despre starea cercetării românești în contextul piedicilor birocratice și politice.

Cercetarea națională, activitate de importanță strategică, este pasată între instituții iar investițiile amânate. Oamenii cu experiență și rezultate sunt marginalizați sau demiși în timp ce promovarea se face pe criterii îndoielnice.

 

R: Cum ați ajuns la vârful Agenției Spațiale Române?

Marius Piso - Sunt doctor în fizică. Am desfășurat activate de cercetare științifică și inginerie tehnologică în domeniul senzorilor inerțiali pentru accelerație, vibrații și măsurarea mișcării. Am dezvoltat principii de măsură noi și am realizat senzori de înaltă performanță (accelerometre, inclinometre, gradiometre dinamice) pentru care s-au utilizat și dezvoltat clase noi de nanofluide magnetice. Dețin mai mult de 20 de patente proprii naționale și internaționale (1986-2001). Am lucrări de radiație gravitațională care sunt și acum în bazele de date ale NASA. În general, m-am concentrat pe radiația gravitațională și pe continuum-ul spațiu-timp. 

În 1990 m-am implicat în crearea Agenției Spațiale Române (ROSA) și am devenit primul director executiv al acesteia în 1995. Din 2004 am fost numit Președinte și Director Executiv iar in 2008 am câștigat prin concurs funcția de director general.

 

R: Cu toate acestea, ați fost demis din funcție, în urma unor controale. Cum comentați implicarea Curții de Conturi și a Ministerului? 

M.P - În fizică, există multe certitudini și forțe care acționează asupra universului. Pot spune că, începând cu perioada 2017-2018, în România s-au tot succedat miniștri, viziuni și strategii în domeniul cercetării. Este un fapt observabil, cum spunem noi în fizică. În primul rând vorbim de schimbări la vârful cercetării naționale, activitate de importanță strategică, dar pasată de politicieni vremelnici între ministere. 

Agenția Spațiala Română a fost periodic supusă controalelor Corpului de Control al Ministerului Cercetării si ale Curții de Conturi, ca procedură standard, care să confirme legalitatea activităților desfășurate, de fiecare dată aceste controale fiind încheiate cu rezultate pozitive, unele neconcordanțe constatate fiind corectate oportun de agenție conform recomandărilor organelor de control.

Ilegalități nu au fost găsite, iar eu am fost demis înainte de a se încheia controalele. Nu cred că trebuie să explic eu ceea ce dumneavoastră, presa independentă, ați relatat deja, apropo de interese comerciale și grupările din jurul lor. Până una, alta, ca urmare a unor interese tenebroase sunt distruși oameni, cariere și instituții. Din păcate aceasta este situația în România și există multe exemple de astfel de cazuri.

R: Sugerați că ați fost demis politic de la vârful ROSA? 

M.P - Să mă repet? Nu eu sunt important, vreau să atrag atenția și să trag un semnal de alarmă asupra unui fapt mult mai grav și ignorat de mass-media. Din 2017, și din cauza schimbărilor politice, după toată bătaia de joc din cercetarea românească, a început o acțiune sistematică împotriva dezvoltării domeniului spațial în Romania. Îmi asum ce vă răspund. Nu s-a mai plătit contribuția pe la programele Agenției Spațiale Europene (ESA). Tratatul internațional privind suportul industrial pentru entitățile românești în programele ESA nu a fost trimis de minister la Parlament pentru ratificare. Programul de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru Tehnologie Spațială a fost anulat. Nu a fost acordat statutul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Științe Spațiale. 

Tot ce mergea a fost oprit. Tot ce trebuia să fie pornit a fost îngropat în birocrație. Practic, activitatea națională de cercetare în domeniul spațial a fost pusă pe butuci. Sunt oprite programe de către stat, apoi alt organ al statului vine și spune „nu e bine”, să găsim vinovații! Eu sunt demis după o carieră cu rezultate, aș îndrăzni să spun, mai mult decât exemplare, sacrificii și sudoare pentru țara mea. Iar presa vine și mă întreabă tot pe mine de ce s-au întâmplat toate astea? Nu vi se pare ridicol? 

 

R: Dar presa nu vă face vinovat pentru aceste probleme ale cercetării. Noi întrebăm dacă erați în incompatibilitate, de exemplu cu ONG-ul fondat de dumneavoastră care a primit fonduri pentru construirea unui centru pentru strategii spațiale.

M.P - Pentru înființarea unui ONG din a cărui conducere m-am retras în 2013 și de care nu am fost vreodată remunerat? Va aflați într-o confuzie majoră. Programul de CDI pentru Tehnologie Spațială și Cercetare Avansată a finanțat prin competiție patru tipuri de proiecte: CDI, Infrastructură , Centre de Competență și Strategice. Proiectul la care faceți referire a fost de tip strategic, fiind declarat câștigător în 2016 în urmă evaluării realizate de către experți independenți. Acesta nu a fost de tip infrastructură sau centru de competență , propunerea de proiect nu a fost formulată în sensul construirii unui centru, a unei clădiri așa cum ați înțeles în mod eronat. În cadrul acestui proiect, ONG-ul la care faceți referire, împreună cu alte 3 entități partenere de prestigiu din domeniul aerospațial, au făcut o analiză a ecosistemului spațial românesc , au realizat un studiu de fezabilitate pentru realizarea unui centru pentru strategii spațiale definind elementele necesare acestuia nu clădirea care să-l găzduiască, au analizat politicile spațiale internaționale și posibilitățile de transfer tehnologic în contextul piețelor internaționale. 

Și atenție, pentru că am văzut vehiculate tot felul de SF-uri prin presă. Sarcina principala a ROSA nu este de a lansa sateliți. Prin acordurile internaționale la care suntem parte, prin participarea directă la programul european Copernicus, beneficiem permanent de imagini de înalta rezoluție a oricărei regiuni din lume, inclusiv a României, pentru a le utiliza într -o multitudine de aplicații. ROSA coordonează programele de cercetare în tehnologia spațială și activitățile legate de cercetarea spațiului. De asemenea, ROSA reprezintă țara în cooperarea cu organizațiile internaționale. 

 

R: Și cum vedeți dumneavoastră cercetarea spațială, în perioada următoare?

M.P - Presupunând voință și susținere politică, fără să mai fie Cenușăreasa bugetului, o văd bine! De la Dumitru Prunariu n-am mai avut un român în spațiu, dar să știți că activitatea ROSA e la loc de cinste în ESA, fix datorită programelor europene și fondurilor aferente. Pe parte națională, mai degrabă sunt blocaje. Trebuie să existe voință politică și susținerea cercetării.

Banii care vin prin ESA duc la dezvoltarea la nivel național a unui sector al industriei spațiale. Înseamnă menținerea și revenirea în țară a specialiștilor înalt calificați, dar și asigurarea unei ținte pentru cariera universitară - locuri de munca de înaltă calificare și suport pentru creșterea nivelului universităților. 

Ajungem la nivelul țărilor dezvoltate prin proiectele acestea, iar eu mă gândesc că beneficiul cel mai mare este cel al păstrării tinerilor cercetători în țară. Nu putem face asta, nu putem visa din nou la stele cu mentalități de mahala. 

 

Marius-Ioan Piso este fizician al Universității Babeș-Bolyai, doctor al universității Alexandru Ioan Cuza și doctor Honoris Causa Scientarum al Universității de Vest, al Universității Politehnice București și al Universității Tehnice a Moldovei. 

A înființat Institutul de Științe Spațiale în 1990 și a constituit Agenția Spațială Română ca instituție în 1995. A condus instituția executiv de la înființare și ca președinte timp de 28 de ani. Este membru al European Academy of Sciences and Arts din 2001 și secretar național din 2021. Este membru titular al Academiei Internaționale de Astronautică vreme de 19 ani, fiind în prezent Vicepreședinte pentru Activități Științifice. Conduce delegația României la Comitetul ONU pentru Spațiu (COPUOS), unde a fost președinte ales între 2020 și 2022. A reprezentat România la Agenția Spațială Europeană de-a lungul ultimilor 24 de ani si a creat condițiile ca România sa devină stat membru al Agenției Spațiale Europene, fiind semnatarul tratatelor de stat care au consfințit acest statut - România fiind a doua fosta țară socialista (după Cehia) care a fost admisă în ESA. Împreună cu MApN a generat programul satelitar militar național (2018) și participarea României la Exercițiile Global Sentinel. 

La propunerea Uniunii Astronomice Internaționale, asteroidul (10466) 1981 ET7 poarta numele “Marius-Ioan”