Compania Fitch Ratings consideră că noua lege a pensiilor din România ar putea prezenta un risc fiscal pe termen mediu. Impactul eventual va depinde de direcția mai largă a politicii fiscale.

Noua lege a pensiilor din România, aprobată luni în Parlament, ar putea prezenta un risc fiscal pe termen mediu. Compania Fitch Ratings consideră că ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu dacă este implementată conform planificării.

Noua lege a pensiilor ar putea slăbi credibilitatea fiscală

„Noua lege a pensiilor a României ar putea avea ca rezultat o traiectorie mai puțin favorabilă a datoriei suverane și ar putea slăbi credibilitatea fiscală pe termen mediu dacă este implementată conform planificării și fără măsuri compensatorii”, spune Fitch Ratings. Impactul eventual va depinde de eforturile de a părăsi Procedura de deficit excesiv în curs.

Noua lege are scopul de a elimina neconcordanțe în modul în care sunt calculate pensiile de stat, ca parte a eforturilor de îmbunătățire a sustenabilității pensiilor publice în cadrul Planului național de recuperare și rezistență al României. Vârsta de pensionare pentru femei va crește la 65 de ani până în 2035.

Un element neașteptat al reformei

Un element neașteptat al reformei este recalcularea planificată, care va duce la o creștere a aproximativ 3 milioane de pensii cu o medie de 22% în septembrie anul viitor. Fitch este de părere că asta ar putea submina sustenabilitatea pe termen mediu a sistemului de pensii.

Implicațiile fiscale pe termen scurt par limitate, deoarece impactul recalculării s-ar concretiza abia la sfârșitul anului 2024. Costul ar putea fi aproape de 1,8% din PIB în 2025, implicând un decalaj fiscal de 6,1% din PIB în absența măsurilor de compensare.

Noua lege a pensiilor crește riscul unor derapaje fiscale

Adoptarea noii legi crește, prin urmare, riscul unor derapaje fiscale suplimentare, deoarece guvernul nu a precizat în detaliu cum ar fi finanțate plățile mai mari către pensionari. Momentan, nu se știe dacă legea ar putea fi reproiectată pentru a reduce impactul său fiscal potențial și/sau măsuri suplimentare de politică fiscală introduse pentru a crește veniturile sau a reduce cheltuielile în altă parte.

O altă problemă este că România este singurul stat membru al UE supus în prezent Procedurii pentru deficit excesiv. Derapajele fiscale persistente ar reprezenta un risc pentru prognoza noastră de referință privind datoria publică generală/PIB pentru suveran, care este evaluat „BBB-”/Stable.

În prezent, observăm că rata datoriei rămâne în general stabilă pe orizontul nostru de prognoză, la puțin sub 50%, ceea ce este cu aproximativ 5 pp sub mediana categoriei „BBB”. Aceasta ar submina credibilitatea strategiei fiscale a României, în special angajamentul de a aduce deficitul bugetar sub 3% din PIB pentru a ieși din Procedura de deficit excesiv în curs, potrivit Adevărul.