Fiscul a început controale amănunțite la firmele de leasing de personal. În urma acțiunilor ANAF, 30 de astfel de firme s-au trezit cu conturile blocate și cu datorii de zeci de milioane de euro la stat. Alte 50 s-ar putea afla în perioada imediat următoare exact în aceeași situație, au declarat reprezentanți ai Asociației Naționale a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT), organizație care însumează 300 de firme.

De unde a pornit scandalul

Miezul scandalului este o interpretare subiectivă a legislației muncii, susțin companiile. Potrivit raționamentului Fiscului, muncitorii care lucrează temporar în străinătate nu pot fi considerați detașați și nu au dreptul la diurnă. Firmele însă le-au acordat acestora diurnă, pentru care nu au plătit statului impozite. „Din 2007 până în prezent, au fost controlate de nenumărate ori de instituțiile responsabile și niciodată nu s-a pus această problemă”, a spus Alexandru Marin, avocatul asociației. Repre zen tanții ANIMT se plâng că autoritățile nu vor să intre în dialog cu ei.

Limită la diurnă

Consultantul fiscal independent Dan Schwartz a explicat pentru EVZ că, potrivit Codului Fiscal în vigoare, suma acordată lucrătorilor cu titlul de diurnă în cazul detașării nu poate depăși 35 de euro înmulțit cu 2.5, adică 87,5 euro pe zi. În limita acestei sume, diurna este neimpozabilă. Totodată, detașarea nu poate depăși 120 de zile pe an. După ex p i ra rea acestei perioade, orice sumă primită de un lucrător se consideră avantaj și pentru ea se plătesc la stat atât contribuții sociale, cât și impozit pe venitul din salarii. Potrivit unor surse neoficiale însă, la mijloc ar fi, de fapt, presiuni făcute asupra autorităților române de a nu mai trimite forță de muncă în străinătate.

Efectul populismului

Dezbaterea privind imigrația din noile țări membre UE spre statele mai dezvoltate din Occident a luat avânt în contextul crizei economice și a ascensiunii formațiunilor populiste și naționaliste. În Marea Britanie, tonul a fost dat de UKIP, partidul condus de Nigel Farage, cel care militează împotriva imigrației din țările est-europene, dictează practic agenda publică la Londra. În Franța, unde Frontul Național e pe val, situația e aceeași, iar oficialii de la Paris caută acum soluții pentru a limita numărul noilor veniți.