Protestele recente din România au fost printre cele mai furtunoase de mai bine o zece ani încoace, iar în anumite zile au fost chiar comparabile cu demonstraţiile violente din anii 90, după căderea regimului Ceauşeşcu.
În locul zecilor de mii de protestatari de atunci, cele câteva mii de acum nu ameninţă încă guvernul cu căderea şi nici nu au puterea să îl determine să schimbe cursul politicilor economice.

Guvernul Boc a rămas fidel politicilor pe care şi le-a propus, între măsurile luate fiind creşterea TVA, scăderea cheltuielilor publice care au condus la diminuări de salarii ale bugetarilor, cât şi ale numărului de bugetari.

Românii au trecut prin crize şi mai rele după 1989

Dar demonstraţiile arată că Europa Centrală şi de Est nu este imună la proteste anti-austeritate care au avut deja loc în alte state din Uniunea Europeană, între care Grecia, Spania şi Italia. Chiar dacă românii au trecut prin crize chiar mai dureroase decât cea de acum, după 1989, actuala scădere economică se pare că i-a enervat serios.

Catalina Molnar, economist al filialei din România a RBS spune că populaţia educată din România a acceptat faptul că guvernul nu avea altă alternativă la dispoziţie decât să rămână fidel programului asumat, dar o altă parte a populaţiei nu este de acord cu acest lucru.

Mai îngrijorător este că BERD a prevenit că un nou şoc în zona euro ar putea conduce la scăderea economiei în zona Europei Centrale şi de Est cu circa 4 puncte procentuale, ceea ce ar impinge România, şi multe alte state, în recesiune.

Guvernul face tot ce poate pentru a ţine economia stabilă semnând un nou acord de finanţare, de tip preventiv, cu Fondul Monetar Internaţional, în valoare de 5 miliarde de euro. Dar realizarea ţintei bugetare pentru 2012 depinde de o atingerea unei ţinte de creştere economică de 2%.

Totodată, banca centrală a scăzut de două ori nivelul dobânzii cheie, cu câte 0,25 puncte procentuale, şi ar putea lua o decizie similară în şedinţa Consiliului de Administraţie de pe 2 februarie.

Dar parghiile de acţiune ale Bucureştiului sunt limitate. Economia fragilă de la marginea Uniunii Europene trebuie să facă faţă unor furtuni puternice ce vin dinspre vest, care i-ar putea face mult mai mult rău decât furtuna de zăpadă din aceste zile.