ST, versiunea sportiva a micului Ford, iti poate da mari batai de cap.
Doua dungi albe, latarete se itesc din spatele placutei de inmatriculare fata, se agata de capota, urca pe plafon, se echilibreaza pe spoilerul de pe hayon si plonjeaza apoi spre bara din spate. Contrastul cu bleumarinul caroseriei nu putea fi mai puternic.
Tema este reluata, la dimensiuni reduse, deasupra pragurilor. Jantele de aliaj cu 11 spite si cauciucurile cu talon ingust completeaza imaginea amuzanta.
La interior, albastrul (de data aceasta mai deschis) de pe scaune si bord, dar si pedalierul din aluminiu atrag imediat atentia. Ca si puzderia de initiale „ST” risipite oriunde ti-ar putea cadea ochii: pe volan, pe spatarele scaunelor, pe praguri.
Acesta este un Ford Fiesta pentru amatorii de senzatii tari. Daca singura ta preocupare este bruscarea unei masinute nervoase si caraghioase, atunci vei gasi ST-ul pe gustul tau.
Motorul sau galagios, de 2.0 litri, care dezvolta 150 de cai-putere la 6.000 rpm, sasiul rigid, suspensiile si mai rigide, directia ascultatoare, cutia de viteze impecabila si pozitia de condus acceptabila iti ofera tot ce-ti trebuie pentru a fi micul zmeu care baga in sperieti babele de pe trotuar si capii de familie grijulii din trafic.
Frumos este ca nu trebuie sa faci un cine stie ce efort financiar pentru a-ti permite jucarioara. Cu nici 15.000 de euro, banul jos, ti-o iei. Cat cheltuiesti apoi (numai) cu carburantul e o alta poveste.
Testul nostru de consum a relevat ca oricat de grijuliu ai incerca s-o conduci (desi, evident, nu asta este ideea), cea mai focoasa Fiesta consuma alarmant de mult.
Iar daca asta nu-i un motiv suficient pentru o frumoasa durere de cap, atunci „supletea” trenului de rulare - competent in virajele abordate cu tupeu, dar lamentabil pe vai-de-drumurile-noastre este. Nici nu-mi aduc aminte de cand nu m-am mai simtit usurat ca am coborat dintr-o masina. Timpul petrecut cu Fiesta ST nu a fost tocmai o sarbatoare.
Recomandările noastre
