Codul numeric personal – CNP, căci despre acesta vorbim, numără 13 cifre. El se regăsește pe foarte multe acte de și documente. E lizibil pe cartea de identitate, dar apare și în pașaport. CNP-ul unei persoane e menționat prima dată în certificatul de naștere, dar apare și în certificatele de stare civilă, în diplomele școlare, pe cupoanele de pensie și, în final, pe certificatul de deces. El se regăseşte şi în Registrul permanent de evidenţă a populaţiei.

Românii au CNP doar de 42 de ani. Mai exact, acesta a fost introdus printr-un decret prezidenţial semnat de Nicolae Ceauşescu în 2 martie 1978. Decretul 59 ”stabilea un cod numeric personal pentru toţi cetăţenii români, precum şi pentru străinii cu domiciliul în România. Codul numeric personal va fi înscris în actele de identitate, de stare civilă şi în alte acte personale”.

Conform Legii 105 / 25 septembrie 1996, cu privire la „Organizarea evidenţei populaţiei” (articolul 5), CNP-ul reprezintă numărul care invidualizează o persoană fizică şi constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucrează date nominale privind persoana fizică.

Aşa cum am afirmat anterior, Codul Numeric Personal este alcătuit din 13 cifre pe structura S-AA-LL-ZZ-JJ-NNN-C. Explicăm în continuare ce înseamnă fiecare.

S – Sexul şi secolul. Prima cifră a unui CNP reprezintă sexul persoanei şi secolul în care s-a născut aceasta. Astfel, bărbaţii născuţi până în anul 1999 au cifra 1, iar femeile 2. Pentru cei născuţi după 2000 este 5 pentru bărbaţi şi 6 pentru femei. În cazul persoanelor străine rezidente în România, CNP-ul începe cu cifra 7 la bărbaţi şi 8 la femei.

AA – Anul naşterii. Următoarele două cifre din CNP ( a doua și a treia) reprezintă anul naşterii, mai exact ultimele două cifre din acesta. De exemplu, o persoană născută în 2020 va avea aici notat 20.

LL – Luna naşterii. După cele două cifre aferente anului naşterii urmează alte două care reprezintă luna naşterii. Se notează cu 0 în față  primele nouă luni alea anului. De exemplu: 01 pentru o perspoană născută în ianuarie. Pentru ultimele trei luni se trec, cele două cifre, de exemplu 10 pentru octombrie (luna a zecea).

ZZ – Ziua naşterii urmează același algoritm: până la 9 cifra e anticipată de un 0. Astfel o persoană născută în  data de 4 a unei luni, va avea notat la rubrica zilei nașterii din CNP 04. De la 10 în continuare, datele nașterii se trec ca atare.

JJ – Codul judeţului unde s-a născut persoana. După cifrele aferente zilei de naştere, în CNP sunt înscrise alte două cifre care reprezintă judeţul sau sectorul (pentru Bucureşti) unde persoana s-a născut sau are reşedinţa (străini) în momentul acordării Codului Numeric Personal. Trebuie să știți că fiecare judeţ din România are propriul cod format din două cifre, care începe de la 01 – Alba și până la 52 – judeţul Giurgiu. Cele şase sectoare ale Capitalei au şi ele câte un număr în aceste 52 de coduri.

NNN – Numărul de ordine. Acesta e format din trei cifre care sunt în mod unic alocate fiecărei persoane din intervalul 001 – 999 care se împart birourilor de Evidenţă a Populaţiei din fiecare judeţ, respeciv sector al Capitalei, astfel încât un anumit număr din acel interval să fie alocat unei singure persoane într-o anumită zi.

C – Cifra de control. Este ultima cifră din Codul Numeric Personal, iar aceasta se obține, pentru fiecare persoană în parte, în urma unui calcul matematic.

Pentru a afla cifra de control se înmulţeşte fiecare cifră din CNP cu cea de pe aceeaşi poziţie din numărul 279146358279. Rezultatele se adună, iar suma obţinută se împarte la 11. Restul din împărţire este cifra de control. Dacă restul este 10, cifra de control este 1. Acest lucru înseamnă că cifra de control este egală cu restul. Cifra de control este cea care validează Codul Numeric Personal al fiecărei persoane.

Sursa: Descoperă.ro