Oxana Malaya, fetița crescută de câini. Abandonată de familie, ucraineanca a fost acceptată de câini și a reușit să supraviețuiască printre aceștia.
La vârsta de trei ani, din cauza unor părinți dependenți de alcool, copilul a ajuns noaptea afară. Din instinct s-a târât spre cel mai apropiat lucru care îi putea oferi căldură și adăpost: cușca pentru câini.
A sfârșit prin a trăi înconjurată de câini tot timpul, devenind, psihologic, unul dintre ei
Oxana Malaya s-a născut la 4 noiembrie 1983 în satul Nova Blagovișcenka din raionul Hornostaivka din regiunea Herson, în Ucraina. La naștere a fost un copil normal, după cum arată datele medicale. Însă, mai târziu, a fost neglijată de părinții ei alcoolici.
S-a strecurat într-un adăpost pentru animalele de la fermă. Acesta a devenit casa ei, iar câinii au devenit familia ei.
Șase ani mai târziu a fost descoperită de autorități, însă era complet schimbată. Se târa, sărea, alerga, mânca și lătra precum câinii care îi oferiseră ajutor în acea noapte friguroasă. Nu putea să vorbească, iar tot comportamentul ei era similar cu cel al unui câine.
Specialiștii credeau inițial că fata dorea să îi imite pe câini
În cele din urmă, Oxana a fost transferată la casa pentru copii cu handicap mental din Barabol – o regiune rurală din Ovidiopol, în regiunea Odesa.
Într-un documentar al postului britanic Channel 4 și în cel al postului portughez SIC, medicii ei au declarat că este puțin probabil ca ea să fie vreodată reintegrată pe deplin în societatea „normală”.
În 2001, canalul de televiziune rusesc NTV a realizat un documentar despre viața ei. În presă au apărut mai multe articole despre cazul Oxanei Malaya. În 2013, Oxana a acordat un interviu la televiziunea națională ucraineană, în cadrul talk-show-ului Govorit Ukraina, unde a vorbit despre ea și a răspuns la întrebări.
A urmat ani de zile de terapie și educație specializată pentru a-și rezolva problemele comportamentale, sociale și educaționale. La vârsta adultă, Oxana a învățat să își controleze comportamentul canin, a învățat să vorbească fluent și clar. A fost angajată la o fermă dar a rămas o oarecare deficiență intelectuală.
Medicii au spus că este puțin probabil ca ea să fie vreodată reabilitată complet
Ajunsă adult, Oxana a vorbit în cadrul unui documentar pentru 60 Minutes despre drama ei:
„Mama avea prea mulți copii, nu aveam destule paturi. Așa că m-am târât până la câine și am început să locuiesc cu el. Le vorbeam, ei lătrau și eu repetam. Acesta a fost modul nostru de comunicare”, a spus aceasta.
Potrivit directorul institutului unde a fost dusă Oxana „era mai mult ca un cățeluș decât ca un copil. Obișnuia să-și arate limba când vedea apă și mânca cu limba și nu cu mâinile”.