Telefoane elevi.Sursa foto: Dreamstime.com Tinerii din toată lumea se lasă influențați de reclamele de tip „pop-up”. Specialiștii avertizează că efectele acestui fenomen pot fi devastatoare. Conform analizei realizate de producătorul de soluţii de securitate informatică Eset, un adolescent petrece zilnic mai mult de 8,5 ore în fața ecranelor.
Tinerii din România, influențați de reclame
Aceste tipuri de reclame au ca scop atragerea traficul web sau să captarea adreselor de e-mail. De cele mai multe ori, „pop-up”-urile apar sub forma unor ferestre web, care apar în timp ce utilizatorii de internet navighează pe diferite pagini.
Tinerii tind să deschidă aceste ferestre și chiar să își introducă adresele de email. Conform experților, giganții din tehnologie ar putea fi obligați să limiteze accesul adolescenților la astfel de reclame.
Riscuri pentru copii și tineri
„Unul dintre cele mai evidente riscuri este expunerea copiilor la conţinut, produse şi servicii neadecvate. Fie că este vorba de material pentru adulţi sau conţinând scene de violenţă, expunerea la aceste tipuri de conţinut promovat, chiar şi la nivel subconştient, poate normaliza aceste comportamente şi poate crea o percepţie deformată asupra a ceea ce este sau nu adecvat. “, arată specialiștii Eset.
Ne puteți urmări și pe Google News
În plus, cele mai recente cercetări arată că expunerea prelungită la acestea poate afecta cortexul prefrontal al creierului. Mai mult, tinerii care petrec multe ore în fața ecranelor prezintă un risc mai crescut de agresivitate, care poate persista și pe parcursul vieții.
Utilizatorii de internet, „agasați” cu reclame
Aceste tipuri de promovare au crescut semnificativ în mediul online. Experții în domeniul securității spun că inclusiv creșterea numărului de influenceri contribuie la acest fenomen. Concret, adolescenții tind să preia toate mesaje transmise de aceștia în mediul online.
Sursă foto: Unsplash
„Odată cu creşterea influencerilor de pe reţelele sociale şi a conţinutului online curatoriat, reclamele prezintă adesea o versiune idealizată a realităţii care poate să nu reflecte complexităţile vieţii de zi cu zi. De exemplu, prin folosirea software-urilor de editare a imaginilor, AI şi aplicarea de filtre din abundenţă, tinerii pot fi expuşi în mod regulat la o idee distorsionată despre cum "ar trebui" să arate, cum "ar trebui să mănânce", cum "ar trebui" să se comporte şi ce ei "ar trebui" să distribuie online. Această distorsiune poate duce la aşteptări de neatins. ”, au mai spus reprezentanții Eset.
Stima scăzută de sine, depresia, insomnia, anxietatea sau tulburările de alimentație sunt doar câteva dintre efectele expunerii la ecrane.
Recomandările noastre
