Fenomen îngrijorător: DUNĂREA nu mai este ALBASTRĂ. Despre ce este vorba şi ce s-a întâmplat

Frumoasa Dunăre albastră se confruntă cu un fenomen considerat de către analişti îngrijorător.

„Dunărea are mai mult plastic decât peşteŢ, afirmă Aaron Lechner, de la Departamentul de Limnologie şi Oceanografie al Universităţii din Viena. Expertul anunţă pur şi simplu înlocuirea „Dunării albastre” - căreia Johann Strauss i-a dedicat un vals celebru, cu una în nuanţe de gri şi verzui, după cum semnalează şi cotidianul spaniol ABC.

De amploare

Pe lângă plastic, sunt şi gunoaie şi resturi industriale care au atins niveluri nemaiîntâlnite până acum şi care sunt reflectate într-un raport dat publicităţii la Viena şi publicat în revista „Environmental Pollution”. Autorii studiului au strâns o serie de mostre între anii 2010 şi 2012 pe un tronson cuprins între oraşele Viena şi Bratislava şi s-au declarat surprinşi de amploarea poluării.

Scandal în Poliție. Violență animalică a unui agent

Cum a distrus Ceaușescu mintea românilor. Planul neterminat

Apele Dunării prezintă o concentraţie de reziduuri mai mare decât cea de peşti, semnalează raportul pe baza celor 900 de mostre de apă luate din fluviu. Concret, apele care curg pe tronsonul dintre capitalele Austriei şi Slovaciei transportă în medie 317 de particule de plastic şi 275 de peşti mici la o mie de metri cubi de apă. Oamenii de ştiinţă s-au folosit de o plasă specială în formă de pâlnie cu orificii cu diametrul de jumătate de milimetru pentru a strânge mostrele. În fiecare an, Dunărea transportă peste 1.500 de tone de reziduuri până la vărsarea sa în Marea Neagră.

Prezenţă excesivă

Problema este agravată de efectele poluării asupra puietului de peşte, insectelor şi păsărilor, 'care confundă deşeurile materiale cu alimentele', adaugă Keckeis. Înghiţirea acestor reziduuri provoacă în majoritatea cazurilor intoxicaţii care pot fi mortale pentru animale. La 29 iunie se va sărbători 'Ziua Dunării', iar experţii semnalează că deşi fluviul trece direct prin numai zece ţări de-a lungul celor 2.800 de kilometri străbătuţi, zona geografică şi umană afectată de apele sale este mai mare: 80 de milioane de persoane din 19 ţări. Pe de altă parte, prezenţa excesivă a nutrienţilor, proveniţi mai ales de la substanţele fertilizante folosite în agricultură, şi deficienta tratare a apelor reziduale constituie alte două probleme majore de contaminare. Comisia internaţională pentru protecţia fluviului Dunărea, iniţiativă cetăţenească al cărei sediu se află la Viena, lansează de mai mulţi ani campanii de educare cu privire la mediul înconjurător şi de sensibilizare pentru reducerea cantităţii de gunoaie din apele fluviului.