Evenimentul Zilei > Actualitate > Fenechiu: guvernul lui Crin, bun doar până la alegeri
Fenechiu: guvernul lui Crin, bun doar până la alegeri

Fenechiu: guvernul lui Crin, bun doar până la alegeri

Vicele PNL Relu Fenechiu dă şanse cabinetului-alternativă prezentat de Crin Antonescu să devină realitate doar în varianta instalării unui guvern de criză, de câteva luni, nu şi după alegeri.

Garnitura celor 11 miniştri scoşi joi seara de liderul PNL Crin Antonescu în formula guvernului-alternativă are toate şansele să rămână doar de vitrină. Într-un guvern real, rezultat în urma alegerilor, susţine vi ce preşedintele PNL Relu Fenechiu, "resursa PNL" va lua, cel mai probabil, locul tehnocraţilor fluturaţi acum de Antonescu.

Specialiştii de partid aleşi de liderul PNL pe de altă parte – de la Mariana Câmpeanu la Andrei Marga – se numără, mai toţi, printre fidelii acestuia. Întregul guvern din umbră de altfel, susţin liberalii, ar fi o alegere exclusivă a lui Antonescu.

Lideri importanţi ai PNL sunt nedumeriţi de prezenţa unor persoane necunoscute chiar partidului, dar şi de maniera în care Antonescu a ales să-şi facă cunoscut guvernul din umbră. Aceştia se aşteptau ca şeful partidului să-şi prezinte nominalizările în primul rând în interior. Surse din PNL susţin că, miercuri, în Delegaţia Permanentă, sunt aşteptate reacţii de protest.

Cât despre posibilitatea ca acest cabinet din umbră să intre în Palatul Victoria, Fenechiu spune că e o variantă, dar numai în cazul instalării guvernului de criză, de maximum şase luni, pe care Antonescu îl considera necesar până la organizarea unor eventuale alegeri anticipate.

Tehnocraţii de etapă

"Dacă e să vorbim de acel guvern de criză, sunt de acord (că actualii no mi na lizaţi pot ajunge miniştri – n.r.). Dacă e să vorbim de un eventual guvern al PNL după câştigarea unor alegeri însă, atunci cred că discuţia capătă mai multe variabile. În primul rând trebuie analizată resursa din cadrul PNL mai mult decât tehnocraţii", a declarat ieri pentru EVZ Relu Fenechiu. Acesta susţine totuşi că la vârful PNL va da un vot pentru cabinetul din umbră. "Bănuiesc că e menit să monitorizeze actuala guvernare", explică Fenechiu.

Pentru varianta unui guvern cu şanse reale însă, Fenechiu admite că se gândeşte el însuşi la un post de ministru: "Trebuie să discutăm de oameni capabili de partid. Eu, personal, mă consider un om competent şi cu expertiză pe Infrastructură".

Ruşanu, Stroe, Fenechiu, Vosganian şi Tăriceanu, uitaţi de Antonescu

Ca şi Dan Radu Ruşanu, care nu a dorit să comenteze alegerea lui Antonescu, nici Relu Fenechiu, nici Radu Stroe, care l-au sprijinit pe actualul lider în congres, nu se regăsesc pe lista lui.

"De ce nu fac parte? Acest cabinet e o propunere strict a domnului Antonescu şi e singurul care poate să răspundă. Eu nu mă supăr. Am făcut parte din toate guvernele din umbră de după 2002, dar n-am ajuns şi ministru. Nu mă zgârie acum că nu fac parte dintr-un guvern din umbră", spune Fenechiu. Explicaţia lui Crin Antonescu pentru absenţa lor: "Niciodată toţi oamenii în stare de a fi miniştri nu se regăsesc într-un guvern".

Varujan Vosganian pe altă parte, ca şi Călin Popescu-Tăriceanu, alte două nume grele care lipsesc, au fost pasaţi de Antonescu ca rezerve de preşedinţi ai Camerelor. "Varujan Vosganian, ca şi Călin Popescu- Tăriceanu, ca şi alţi colegi, pot fi foarte bine, oricând, în ipoteza câştigării alegerilor, preşedinţi ai Camerelor", s-a eschivat Antonescu. În opinia lui Pârvulescu, o astfel de promisiune poate echivala însă cu "trecerea pe linie moartă".

Printre cei creditaţi cu şanse reale să ajungă miniştri din garnitura celor 11 se numără doar Teodor Meleşcanu, Mariana Câm peanu, Andrei Marga şi, eventual, Mircea Diaconu, estimează Pârvulescu. "Unii din cei nominalizaţi acum e posibil să ajun gă şi miniştri", crede şi Fenechiu, care vede PNL la guvernare "chiar înainte de 2012".

Avantaje în raport cu PSD

Istoria recentă arată însă că guvernele din umbră au rămas în majoritate pe hârtie în momentul-cheie al intrării unui partid la guvernare. Din lista propagată neoficial în interiorul PD în 2007, atât Sulfina Barbu, cât şi Gheorghe Barbu sau Mihail Hărdău nu sau mai regăsit şi în guvern în 2009. Aşa cum lipsa Elenei Udrea din cabinete din umbră nu i-a împiedicat prezenţa la Palatul Victoria. La PSD, însuşi premierul din umbră al anului 2005, Adrian Năstase, a rămas pe dinafară, cu tot cu nume ca Adrian Severin, Mihai Tănăsescu sau Rovana Plumb.

În ciuda mizei aproape nule a nominalizării celor 11 pe hârtie, cabinetul-alternativă al PNL îi aduce totuşi câteva avantaje liderului. Principalul: impactul public prin prezentarea unui "cabinet curat". În opinia lui Pârvulescu, avantajele ar fi "un execiţiu de comunicare politică" şi "poziţionarea faţă de PSD" în vederea unor negocieri. "Cred că e un exerciţiu de negociere, ca PNL să pornească de pe o poziţie de egalitate", spune analistul.

Mutarea lui Antonescu este însă de aşteptat să aibă un impact şi în interiorul propriului partid. "Această listă poate crea reticenţă. PNL este un partid de cadre, cu un mediu concurenţial, în care notabilităţile locale îşi doresc să ocupe funcţii. Unii şi-ar fi dorit să fie măcar pe listă", adaugă Pârvulescu.

NEÎNCREDERE

Iliescu: guvernul liberalilor e "o idee cam năstruşnică"

Încercarea lui Crin Antonescu de a se remarca prin propunerea unui guvern-alternativă al PNL este privită cu neîncredere în rândul adversarilor politici. Primul care a minimaliza t-o, considerând-o "o idee cam năstruşnică", a fost Ion Iliescu.

"Asta este o practică englezească, unde există două partide care se succedează la putere şi de aici acel shadow cabinet, cabinetul în rezervă al opoziţiei. Nu ne aflăm acolo, aşa că mi se pare cam năstruşnică o asemenea idee", a explicat preşedintele de onoare al PSD.

Absenţa unui sistem bipartid în România este motivul pentru care şi europarlamentarul PDL Cristian Preda crede că propunerea unui cabinet din umbră "nu are sens". "Şi atunci din două, una: ori PNL reia şi dezvoltă iluziile PSD, ori avem de-a face cu o formă de amăgire a electoratului", a comentat eurodeputatul mutarea lui Antonescu.

Guvernul PNL:

MARIANA CÂMPEANU. Candidată la un post de deputat în Hunedoara, Câmpeanu ar fi într-un guvern ipotetic al PNL ministru al muncii. Fervent critic al PDL în ultimii doi ani, timp în care a şi fost promovată la vârful PNL, Câmpeanu a mai fost ministru doar trei luni, în 2008, pe finalul guvernării Tăriceanu. VICTOR PAUL DOBRE. Vicepreşedintele PNL este nominalizat ca posibil ministru de interne. Deputat din 2004, în prezent este preşedintele Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor. A fost secretar de stat la Interne, pe probleme de admi nistra ţie, sub Tăriceanu, între 2005 şi 2008.
CORNELIU DOBRIŢOIU. Vine în "guvernul din umbră" la Apărare, ca specialist înregimentat în PNL. General în rezervă, Dobriţoiu a făcut cursuri la Harvard şi la Centrul de Studii Europene "George C. Marshall", iar timp de trei ani, din 2006 până în 2009, a fost secretar de stat în Ministerul Apărării. ANDREI MARGA. Rector al Universităţii "Babeş-Bolyai", Andrei Marga este privit ca un reformator al educaţiei, însă există voci care îi contestă acest profil. Marga se regăseşte în echipa liderului PNL ca potenţial ministru al educaţiei, dar Antonescu îl vrea şi mai aproape, propunându-l şi vicepremier.
TEODOR MELEŞCANU. Liberal cu state vechi, a fost propus pentru portofoliul de la Externe, pe care l-a mai deţinut din 1992 până în 1996. Rămas pe dinafară în conducerea PNL după Congresul din 2009 în care a fost ales Crin Antonescu, Meleşcanu este în prezent doar vicepreşedinte al Senatului.  VIOREL VOICU. Cabinetul de vitrină are la Sănătate un alt independent, academicianul Viorel Voicu, cu un CV greu de contestat. Medic la Secţia Toxicologie Clinică a Spitalului Floreasca, profesor universitar la "Carol Davila", Voicu este membru al Academiei Române din 2001.
RADU CATANĂ. Profesor la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii "Babeş- Bolyai", este propus ministru al justiţiei din poziţia de independent. Tehnocrat clasic în aparenţă, Catană se regăseşte în cabinetulalternativă în contextul unei relaţii apropiate cu Andrei Marga şi Eduard Hellvig.  CLAUDIU DOLTU. Profesor la ASE, acesta a fost propus ca viitor ministru al finanţelor şi economiei. Fost consilier al preşedintelui Emil Constantinescu, a mai ocupat funcţii publice în timpul guvernărilor PNL, ca tehnocrat. În 2005 a fost subsecretar de stat la Externe, iar în 2006, secretar de stat la Finanţe.
MIRCEA DIACONU. Actorul Mircea Diaconu ar urma să fie ministru al culturii în echipa lui Crin Antonescu. Ales senator PNL în 2008, Diaconu a promovat rapid şi interiorul partidului, ajungând în mai puţin de un an vicepreşedinte. În PNL este cunoscut ca admirator al lui Antonescu.  EDUARD HELLVIG. Deputat în perioada 2004-2008 şi fost europarlamentar, este unul dintre apropiaţii lui Crin Antonescu, fiindu- i consilier în campania prezidenţială din 2009. A primit în guvernul-alternativă unul dintre cele mai generoase portofolii, cel al Infrastructurii.
AURELIAN PENESCU. De pe poziţia de tehnocrat ajunge în guvernul din umbră ca ministru al agriculturii. Este profesor universitar la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară, Bucureşti. Are experienţă în managementul mai multor companii multinaţionale de profil.
Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News