In urma unui studiu efectuat asupra a catorva mii de persoane care lucrau un numar variabil de ore pe saptamana efectuat de catre un grup de cercetatori americani s-a ajuns la concluzia ca femeile risca mai mult decat barbatii sa aiba probleme de sanatate atunci cand lucreaza mai mult de 40 de ore pe saptamana. Cauzele insa nu sunt extrem de clare.

Cine nu lucreaza si este somer de ani de zile, intrucat nu reuseste sa gaseasca un loc de munca, are mari sanse sa ajunga sa aiba probleme de sanatate, in special de depresie. S-a ajuns insa la concluzia ca si cine lucreaza prea mult poate sa fie in pericol, mai ales atunci cand este vorba despre femei.

Acesta este rezultatul unui studiu efetuat de catre un grup de cercetatori de la Division of Health Services Management and Policy de la Universitatea din Ohia, SUA. Cercetatorii au efectuat o analiza a datelor puse la dispozitie de catre institutului de statistica a muncii american, si anume de catre National Longitudinal Survey of Youth, evaluand starea de sanatate a circa 7500 de persoane care avreau mai putin de 40 de ani in 1998, cand in chestionarul institutului au fost introduse intrebari legate de starea de sanatate si eventualele patologii de care sufereau cei care raspundeau.

Analiza a constat in confruntarea starii de sanatate cu numarul de ore lucrate de catre fiecare persoana in parte, considerand persoanele care au lucrat in perioada cuprinsa intre 1978 si 2009. In special au fost efectuate studii specifice asupra urmatoarelor patologii: diverse forme de cancer (mai putin cel al pielii), boli cardiace, circulatorii, reumatism, diabet, boli pulmonare, depresie si hipertensiune. Datele au fost ulterior analizate separat pentru barbati si pentru femei.

Rezultatele au aratat in mod clar ca femeile sufera mult mai mult decat barbatii in urma unui program de lucru indeungat, existand o corelatie clara intre numarul de ore lucrate si aparitia diverselor patologii.

Dintre cele 7500 de persoane studiate majoritatea au lucrat mai mult de 40 de ora pe satamana. 56% lucrasera intre 41 si 50 de ora saptamanal, 13% intre 51 si 60 de ore, iar 3% chiar si mai mult de 60 de ore. Cei care au lucrat mai mult de 60 de ore in medie pe saptamana au avut o medie de mai bine de 10 ore de lucru  pe zi (daca excludem duminicile), o medie intr-adevar foarte mare.

Barbatii nu pareau sa sufere prea mult de programul incarcat de lucru. Astfel, doar cei ce dapaseau 51 de ore saptamanal aveau o incidenta de atrita crescuta, celelalte patologii necrescand in mod semnificativ.  Ba mai mult, barbatii care au lucrat mai mult de 51 de ora saptamanal aveau probabilitate mai mica de a avea boli cardio-vasculare sau depresive decat cei care lucrau mai putin de 50 de ore. Femeile in schimb aveau probleme de sanatate crescute in momentul in care se depaseau 40 de ore pe saptamana, incidenta patologiilor crescand ingrijorator la depasirea unui numar de 50 de ore.

Care ar putea fi cauzele acestei diferente?

Femeile care lucreaza mai mult de 40 de ore pe saptamana sufera puternic de stres, intrucat avand responsabilitatea atat a familiei cat si a serviciului sunt mult mai pline de responsabilitati decat barbatii. Practic, femeile ajung sa fie intr-o situatie de presiune emotiva si fizica pe tot parcursul zilei, in timp ce majoritatea barbatilor o data ce au terminat lucrul se relaxeaza mai mult decat femeile. De-a lungul anilor starea de stres se acumuleaza si favorizeaza dezvoltarea unei stari imunodepresive care are drept consecinta aparitia diverselor patologii, in special a cancerului.

Totusi, in studiul pe care vi l-am relatat, rezultatele caruia au fost publicate in Journal of Occupational and Environmental Medicine, nu au fost luati in consideratie o serie de factori precum: sedentarietatea, fumatul sau o dieta gresita – acesti factori la randul lor ar putea influenta in mod negativ starea de sanatate, fiind corelati in mod indirect cu numarul de ore lucrate pe saptamana. Urmatoarele studii vor analiza acesti factori si legatura lor cu durata saptamanii lucrative, precum si influenta asupra starii de sanatate.

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro