O femeie din Chişinău, despăgubită moral cu o mie de euro pentru că a fostsilită să vorbească în limba rusă
O femeie din Chişinău va primi de la stat despăgubiri de 20.000 de lei (peste 1000 de euro) pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă la Judecătoria Comrat.
Decizia a fost luată de Judecătoria raionului Cimişlia, care a constatat că reclamanta a fost discriminată pentru că a fost impusă să participe la un proces de judecată care s-a desfăşurat în limba rusă, fără să i se ofere un translator.
EvZ a realizat anterior o anchetă în care se arăta că în unele instanţe din Republica Moldova şedinţele de judecată au loc în limba rusă.
Decizia este cu drept de atac în Curtea de Apel Comrat. Instanţă în care o bună parte din şedinţele de judecată au loc în limba rusă.
A cerut peste 10.000 de euro pentru că a fost judecată în limba rusă
Activista de la Chişinău, Maria Olar, cunoscută pentru proteste excentice, a depus o plângere în instanţa civilă în care cerea de la Judecătoria Comrat prejudicii de 200.000 de lei (peste 10.000 de euro) pentru că a fost judecată în limba rusă. Femeia a fost contravenientă într-un dosar pornit pentru defăimare la solicitarea fostei başcane, Irina Vlah.
„Am solicitat ca şedinţele de judecată să se desfăşoare în limba română. Dar am fost refuzată. Am recuzat judecătorii. Fără rezultat. I-am cerut magistratului Denis Guţu ca şedinţa să aibă loc în română. A refuzat. Eu am filmat momentul. Iar Guţu a chemat poliţia. Am fost amendată cu 900 de lei (cca 45 de euro).
Nimeni nu vrea să vorbească în română acolo. Se uită grefierele la tine şi îţi spun că nu înţeleg ce vorbeşti. Am contestat la Curtea de Apel Comrat. Tot în rusă au fost şedinţele. Dar acolo mi-au propus un traducător. Apoi au făcut şedinţă în lipsa mea. Au emis încheiere pentru prescripţie”, a declarat pentru EvZ Olar.
Maria Olar va primi despăgubiri pentru că a fost impusă să vorbească în limba rusă/ Sursa foto: Facebook.com
Femeia spune că a solicitat strămutarea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie, dar a fost refuzată. În schimb, Consiliul pentru Egalitate i-a admis plângerea, constatând discriminarea.
Limba rusă, limbă de bază în instanţele din Găgăuzia
Limba rusă este la ea acasă în Judecătoria Comrat, Curtea de Apel Comrat şi oficiul Taraclia al Judecătoriei Cahul.
Unii magistraţi din Republica Moldova sfidează Legea funcţionării limbilor şi normele constituţionale, făcând şedinţe şi emiţând decizii doar în limba rusă. Aceştia justifică încălcarea legislaţiei lincvistice printr-o breşă lăsată în Constituţie şi în câteva legi de către guvernarea agro-socialistă din Republica Moldova din anii 90.
Articolul 118 din Constituţia Republicii Moldova prevede că „procedura judiciară se desfăşoară în limba moldovenească”.Aceeaşi normă mai stipulează că, în condiţiile legii, procedura judiciară se poate efectua şi „într-o limbă acceptabilă pentru majoritatea persoanelor care participă la proces”.
Articolul 9 din Legea privind organizarea judecătorească, care datează din 1995, prevede că „procedura judiciară se poate desfăşura şi în altă limbă, în condiţiile Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”.
Totodată, în cazul când procedura judiciară se efectuează în altă limbă, documentele procesuale judiciare se întocmesc în mod obligatoriu şi în „limba moldovenească”.
Limba rusă, exclusă oficial din instituţiile publice
În 2020, guvernarea socialistului pro-rus Igor Dodon a adoptat nouă lege cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta prevedea că urmărirea penală și procedurile judiciare în cauze penale, civile, contravenționale și în arbitraj în Republica Moldova se desfășoară în limba de stat. Sau într-o limbă acceptată de majoritatea persoanelor participante la proces.
În 2021, această lege a fost declarată neconstituţională.
În martie 2023, deputații pro-europeni au votat în lectura a doua proiectul de lege care prevede substituirea sintagmelor „limba moldovenească”, „limba maternă” și „limbă de stat” cu sintagma „limba română”.
Totuşi, această modificare legislativă nu a rezolvat problema utilizării pe scară largă a limbii ruse de către unele instanţe judecătoreşti.