Federația Română de Fotbal, condusă de Răzvan Burleanu, nu va fi dizolvată. Sentința dată de Curtea de Apel București

Federația Română de Fotbal, condusă de Răzvan Burleanu, nu va fi dizolvată. Sentința dată de Curtea de Apel București Sursa foto: Arhiva EvZ

Vineri, 25 iunie, Curtea de Apel București a pronunțat soluția definitivă în procesul în care Asociația Sportivă Fotbal Club Progresul București a cerut dizolvarea Federației Române de Fotbal, condusă de Răzvan Burleanu.

În iulie 2019, Tribunalul București, instanța de fond, a hotărât să respingă ca neîntemeiată solicitarea AS FC Progresul București, scrie justnews.ro.

În motivare, petenta AS FC Progresul București arătase, în esență, că FRF se află în imposibilitatea de a constitui adunarea generală și consiliul director. Numărul membrilor s-a redus sub limita prevăzută de lege (minimum 10 cluburi) și nu a mai fost complinit de peste 5 ani. În opinia petentei activitatea federației a devenit ilicită  și se desfășoară cu încălcarea normelor de ordine publică. Totodată realizarea scopului federației se realizează prin mijloace ilicite și contrare ordinii publice. S-a arătat, de asemenea, că de la momentul acordării personalității juridice, federația nu a operat nicio modificare cu privire la statut în privința membrilor săi și din anul 2012 nu și-a înregistrat în registrele publice organele de conducere (comitetul executiv), fiind încălcate prevederile art. 12 din  HG nr. 884/2001 (normele de aplicare a Legii educației fizice și  sportului nr. 96/2000), ultima înregistrare fiind respinsă definitiv prin decizia civilă nr. 455A/12.10.2015 a Curții de Apel București. Potrivit rolii.ro, totodată s-a învederat că, în calitate de federație cu statut de utilitate publică, intimatei FRF îi reveneau  obligațiile instituite de art. 41 și 42 din OG nr. 26/2000, pe care nu și le-a îndeplinit, respectiv obligația de a comunica autorității administrative competene modificările actului constitutiv și statutului, precum și rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale și obligația de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial, partea a IV-a, precum și în Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patrimonial, potrivit modelului aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 62/2009.

Alte argumente pentru dizolvarea FRF

S-a mai apreciat, de către petenta AS FC Progresul București, că dizolvarea federației operează de drept atunci când aceasta nu mai întrunește numărul minim de membri (întrucât în prezent mai sunt doar doi membri înscriși în registrul special) și nu își mai constituie legal și statutar adunarea generală și comitetul executiv, iar prin faptul neînscrierii în registrul special a vreunei modificări (aproape toate cluburile înscrise în componența federației au fost radiate), activitatea și scopul federației se desfășoare prin mijloace ilicite și încălcarea ordinii publice, justificându-se dizolvarea federației prin hotărâre judecătorească; astfel, federația ar fi condusă de persoane care nu au fost legal desemnate, hotărârile și deciziile federației sunt adoptate de persoane juridice care nu pot dovedi calitatea de membru prin înscrierea lor în registrul special și, de asemenea, prin modificări aduse statutului, conducătorii structurilor de drept public sunt instigați să comită infracțiuni de fals în declarații în scopul de a obține afilierea provizorie la FRF. Potrivit FC Progresul, cea mai gravă încălcare este aceea că în ultimii 5 ani, nu a fost solicitat avizul MTS pentru modificarea componenței și statutului, potrivit art. 36 alin. 4 din Legea nr. 69/2000, precum și lipsa înregistrării în registrul sportiv a modificărilor aduse statutului și actului constitutiv, în termen de 15 zile de la producerea acestora, potrivit art. 12 din HG nr. 884/2001.

Ne puteți urmări și pe Google News

Argumentele FR Fotbal

FR Fotbal a solicitat respingerea cererii, ca neîntemeiată, precum și sancționarea petentei pentru exercitarea cu rea credință a dreptului procesual, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată; în esență,  FRF a arătat că nu se află în vreuna dintre situațiile la care s-a făcut referire, nefiind incidente dispozițiile legale invocate în cerere cu privire la cazurile de dizolvare a federației, că numărul de membri respectă dispozițiile art. 35 alin. 1 din OG nr. 26/2000 (minimum 2), că au fost convocate în mod statutar adunări generale și ședințe ale Comitetului Executiv, hotărârile acestora nefiind niciodată contestate, că statutul permite afilierea altor membri, iar presupusele activități ilicite și contrare ordinii publice nu sunt decât afirmații nesusținute și tendențioase, care afectează imaginea federației și justifică aplicarea unei sancțiuni pentru exercitarea cu rea credință a dreptului de a sesiza instanța.

AS FC Progresul București nu a fost amendată

Argumentele petentei, AS FC Progresul București, au fost considerate drept neîntemeiate de către instanța de fond, respectiv Tribunalul București, care a respins prin urmare cererea acesteia de dizolvare a FRF. În ce privește însă solicitarea intimatei FRF de aplicare a unei sancțiuni (amenda judiciară), tribunalul apreciază că nu sunt suficiente elemente pe baza cărora să poată fi stabilită reaua credință a AS FC Progresul București, care a formulat cereri pe baza unor argumente și interpretări ale unor texte de lege, a căror respingere nu ar putea echivala cu demonstrarea relei credințe și că exercițiul dreptului la acțiune a fost păstrat în limitele reglementate de art. 12 C.pr.civilă.