Fără investiţii nu vom avea creştere economică

Fără investiţii nu vom avea creştere economică

Profesorul Daniel Dăianu spune că nu vom mai vedea rate de creştere de 8% pe an, deoarece vor intra mai puţini bani din străinătate.

Creşteri economice de 7%-8% pe an, care erau o realitate înainte de criză, vor rămâne doar o amintire frumoasă atât pentru România, cât şi pentru restul ţărilor din Europa Centrală şi de Est. Aceasta este una dintre concluziile raportului "Încotro se îndreaptă creşterea economică din Europa Centrală şi de Est? Lecţii pentru o Europă integrată", realizat de Institutul Bruegel din Bruxelles.

Principalul motiv pentru care economiile îşi vor tempera creşterea este diminuarea capitalului străin care va intra în următorii ani în aceste ţări, a explicat profesorul de economie Daniel Dăianu, unul dintre coautorii studiului prezentat, ieri, la Banca Naţională a României (BNR).

Potrivit lui, de la începutul crizei economice, capitalul care a ieşit din statele din regiune a fost de până la 10% din produsul intern brut (PIB).

În continuare, "capitalul va discrimina tot mai mult între regiuni şi vom lupta între noi, dar şi cu alte ţări care se dezvoltă rapid", a precizat Dăianu.

Existenţa euro, în mâinile politicienilor

Potrivit fostului ministru de finanţe, obsesia actuală este ce se va întâmpla cu uniunea monetară, în contextul dificultăţilor prin care trec ţări ca Grecia şi Irlanda. "Dispariţia euro ar avea consecinţe dramatice, dar se poate întâmpla, dacă oamenii politici nu vor accepta compromisuri", a avertizat Dăianu.

El susţine că lucrurile se vor deteriora dacă autorităţile de la nivel european nu vor reuşi să le supravegheze mai eficient pe cele circa 30 de grupuri financiare puternice din UE, şi nici să regândească politica monetară.

În opinia sa, România trebuie să aibă o politică echilibrată, lupte cu deficitul bugetar, fără să-şi adâncească datoria externă, astfel încât să fie pregătită pentru aderarea la zona euro. Totodată, spune Daniel Dăianu, trebuie să ne bazăm pe importuri mai mici de capital şi să încurajăm economisirea populaţiei, chiar dacă veniturile au scăzut.

În acest context, Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, a spus că, în opinia sa, consumul va continua să scadă şi în următoarele trimestre, din cauza pesimismului populaţiei, alimentat şi de întârzierea cu care se adoptă legea salarizării şi bugetul pentru anul viitor.

FRICA DE INFLAŢIE

Scenariul sumbru al oamenilor de afaceri

România se îndreaptă cu paşi rapizi către stagflaţie, adică spre o inflaţie crescută, combinată cu stagnarea creşterii economice, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), la evenimentul organizat la BNR. El a spus că, după ce a fost distrus lanţul de creare a valorii în economia românească, "vom ajunge să avem nevoie de importuri tot mai mari şi vom avea un şomaj tot mai ridicat".

Singura soluţie ar fi, după Pogonaru, ca investiţiile străine să se orienteze către IMM-urile de pe lanţul de producţie autohtonă. De altfel, frica de inflaţie a patronilor ar putea destabiliza piaţa imobiliară, unde preţurile au scăzut de la declanşarea crizei economice.

"Am putea vedea o nouă perioadă de reinvestire în sectorul imobiliar mult mai curând decât ne-am aşteptat. Deja este o efervescenţă în investiţiile în lanţurile de retail din România", a precizat şeful AOAR. El susţine că munca este impozitată excesiv în România, iar capitalul este taxat sub limită.