Editura Evenimentul si Capital

Fănuş Neagu: S-a stins ultimul boem al secolului trecut

04-05neagu__1978
Autor: | | 38 Comentarii | 1858 Vizualizari

A scris cărţi şi a fost şi gazetar sportiv. I-a plăcut vinul alb, sec şi rece. Ieri, viaţa i-a dat ultima notă de plată.

Se spune despre Fănuş Neagu că, la debutul fulminant al lui Florin Răducioiu la Dinamo, întrebat de un gazetar sportiv ce părere are despre fostul atacant al Naţionalei, acesta a răspuns sec, în spiritul vinului său preferat: "Un dobitoc! Îi place vinul dulce!". Replica n-a putut apărea în ziarele vremii, din cauza cenzurii, dar s-a transmis oral. La fel ca altă maximă a maestrului devenită între timp un laitmotiv atât al boemei bucureştene cât şi al beţivilor de cartier. Cuvintele ieşite din gura, atât de costisitor antrenată de pahare, a ultimului mare boem al generaţiei sale, au sunat hâtru şi la obiect: "Un vin trebuie să aibă cinci calităţi: "Să fie alb, sec, rece, mult şi gratis!". Acum, când s-a ridicat de la masă definitiv şi a plecat dincolo de nisipurile lumii noastre, ţăranul cu şcoala vieţii din Brăila n-a mai lăsat niciun bacşiş. Generalul sovietic şi apa de la budă O cârciumă a scriitorilor nu mai este, dar, dacă ar fi, ar trebui ca un salon să-i poarte numele. Multe din replicile sale antologice acolo le-a rostit. După ’89, alte localuri celebre l-au avut client pe scriitor. Dan Niculescu, fostul patron al legendarului "Şarpele roşu", cârciuma boemei artistice a anilor ’90, îşi aduce aminte: "Era plin de bancuri şi de nerv. Un conviv extraordinar plin de simţul umorului. Un om din vechea gardă! Da’ nu venea cu frecvenţă, n-a fost un permanent!", povesteşte bătrânul crâşmar, care i-a fost şi coleg de platou la filmarea "Crucii de piatră", peliculă în care Fănuş Neagu joacă rolul unui general sovietic venit în inspecţie la un bordel din Dudeşti. De azi, scriitorul joacă în altă piesă. Alături de alţi mari convivi celebri: Gheorghe Dinică şi Ştefan Iordache. Acum aproape 20 de ani, pe când era directorul Teatrului Naţional din Bucureşti, mai cobora seara într-o cârciumioră din spatele teatrului. Îi spunea "La Premiera". La o masă era Dinică, beat chior. Un tânăr reporter al Evenimentului zilei, aflat la debutul carierei, se prezintă şi încearcă să-i ia o declaraţie: "«Sunt reporter la..». «Ce eşti tu?». «Reporter...»". Răspunsul e şocant: "Eşti un c...t!". Reporteraşul se pierde... Maestrul Fănuş, de la o masă alăturată, îl scoate din hazna: "Las’, bă, băiete, după toţi se trage apa!". Dinescu: "M-a angajat portar la Asociaţia Scriitorilor" Mircea Dinescu l-a cunoscut în 1967, când a ajuns la Luceafărul: "Fănuş era şef de secţie şi m-a simpatizat din prima. Toată lumea scria ca Nichita şi eu aveam un stil mai clasic. Fiind amândoi din Bărăgan, m-a considerat de-al lui, de-al câmpiei. Făcea parte din generaţia de aur, venită în Bucureşti cu valize de lemn. Au locuit prin subsolurile Bucureştilor, ca şi mine, că io sunt ultimul din epoca lor...", nu se abţine prietenul marelui dispărut să vorbească mai mult despre el însuşi. "Nu eram niciunul băieţi de oraş. Aşa s-a întâmplat că am fost angajat la Asociaţia Scriitorilor din Capitală. Unde era el secretar. Pe post de portar, că numai acolo era gaură! Cât despre şpriţuri, au fost destule...", e discret poetul.Criticul literar Ştefan Agopian îl caracterizează postmortem: "E ultimul mare boem din generaţia sa. Nici nu ştiu cum a rezistat atât...". Cristoiu: "Fănuş Neagu e părintele meu în proză" Jurnalistul Ion Cristoiu spune că prima sa proză a fost publicată în "Luceafărul", iar decizia a fost luată de Fănuş Neagu. "Eram student la Cluj, prin anii ’60 -’70. Am trimis un text sub pseudonimul Ion Sireteanu la redacţia Luceafărul, unde era şef Fănuş Neagu. Am primit un răspuns prin care eram chemat la Bucureşti să vorbim despre textul meu. M-am urcat în trenul de noapte şi am ajuns în Bucureşti", îşi aminteşte jurnalistul. Din păcate n-a reuşit să-l întâlnească pe Fănuş Neagu şi s-a întors. "Eram convins că textul nu va fi publicat. În numărul următor, fără să ştie cine e Ion Sireteanu, a fost publicat. A însemnat mult, o încurajare şi o confirmare a talentului meu", povesteşte Cristoiu. Jurnalistul i-a mărturisit întâmplarea lui Fănuş Neagu după 1989. Alex Ştefănescu: "După ’90, Fănuş n-a mai fost la modă!" Fănuş Neagu rămâne în istoria literarturii române ca autor al unui stil, spune criticul literar Alex Ştefănescu. "Opera sa este un stil. A folosit limba română cu virtuozitate şi fior liric. Este poate ultimul boem al vieţii noastre literare. Modul său de a fi liber, pitoresc, maliţios i-a intimidat şi pe demnitarii comunişti. Fănuş a reuşit să învingă de multe ori cenzura prin faptul că i-a cucerit, i-a intimidat sau i-a uimit pe reprezentanţii regimului. După ’90, a rămas el însuşi, dar n-a mai fost la modă!" Dumitru Graur: "Îi făcea pe toţi securişti!" Fostul comentator sportiv Dumitru Graur spune că Fănuş Neagu nu s-a temut de regimul comunist, pe care l-a ironizat permanent: "Am avut o relaţie cu Fănuş Neagu, ca de la maestru la ucenic. Verbal se exprima greu şi bolovănos, dar în scris era genial. Îi plăcea sportul şi la meciuri îi înjura pe toţi. Îi făcea pe toţi cei din jurul său securişti! Nimeni nu avea tupeu să-i facă ceva. Pe Ceauşescu îl poreclise Balconetti. A fost prieten la cataramă cu un alt mare scriitor, mort şi el, Ion Băieşu. Graur îl laudă post-mortem: "Când un om ca el se apleacă spre sport e o onoare. Aceşti jurnalişti sunt pe cale de dispariţie. Fănuş a făcut parte dintr-o boemă, care dispare. În locul ei apare o altfel de presă sportivă. Fănuş Neagu s-a declarat scârbit de presa din România. De aia refuzat să mai scrie". (Ionuţ Fantaziu)"Opera sa este un stil. A folosit limba română cu virtuozitate şi fior liric. Este poate ultimul boem al vieţii noastre literare " ALEX ŞTEFĂNESCU, Critic literar CV Viaţa unui scriitor

  • Fănuş Neagu s-a născut pe 5 aprilie 1932, într-o familie de ţărani din comuna brăileană Grădiştea de Sus. A terminat Liceul militar din Iaşi şi Şcoala de literatură "Mihai Eminescu", din Capitală, unde a fost coleg de generaţie cu Nicolae Labiş şi Radu Cosaşu.
  • A fost povestitor, memorialist, nuvelist, romancier, dramaturg şi gazetar sportiv.
  • Între 1993 şi 1996 a fost directorul Teatrului Naţional din Bucureşti şi a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993 şi membru titular în 2001.
  • Printre operele sale de referinţă se numără: "Cantonul părăsit", "Îngerul a strigat", "Insomnii de mătase","Dincolo de nisipuri" şi romanul "Frumoşii nebuni ai marilor oraşe". În 1993 i se joacă la Teatrul Naţional piesa "Casa de la miezul-nopţii sau paiaţa soseşte la timp".
  • A fost de patru ori premiat de Uniunea Scriitorilor.
  • S-a stins din viaţă ieri, la Spitalul Elias din Bucureşti, după o luptă îndelungată cu cancerul.
LA TINEREȚE. Scriitorul nu și-a ascuns niciodată plăcerileGRĂDIŞTEA, BRĂILA Casa memorială "Fănuş Neagu", deschisă ieri Ionuţ Stănescu La Grădiştea, comuna natală a maestrului, deschiderea Casei Memoriale "Fănuş Neagu" a fost devansată cu trei zile. Ultima respiraţie a scriitorului a grăbit ceremoniile. Casa a fost deschisă ieri, după ce Consiliul Judeţean Brăila a cheltuit 80.000 de lei ca să-i întărească pereţii şi s-o vopsească - povesteşte primarul din Grădiştea, Andrei Petre. Fănuş Neagu o donase în urmă cu un an şi aştepta şi el, deacolo, de pe patul spitalului Elias, să fie gata. Vorbea periodic cu primarul la telefon. Acum trei luni, a fost anunţat: "În mai-iunie, o să terminăm treaba. Vă aşteptăm la inaugurare. Vă suie un prieten în maşină şi v-aduce aici". A primit vestea bucuros, dar a răspuns lucid: "Nu mai am eu zile". Abia ieri-dimineaţă, primarul Petre a putut să-i dea dreptate. Camerele în care Fănuş a copilărit, paturile unde dormea, mesele, scaunele, covoraşe, pleduri, carpete, perdele, îmbibate cu viaţa scriitorului - asta se poate vedea la muzeul tocmai înfiinţat. Mama lui Fănuş a murit acum şase ani, lăsând casa goală. Tatăl murise acum zece ani, un frate - cu mult înainte, iar o soră încă-i trăieşte la Piatra Neamţ. De la frate, Fănuş a avut două nepoate: locuiesc în Grădiştea şi-s măritate cu grădişteni. Doar ele duc sângele lui Fănuş mai departe. Mâine, la înmormântarea de la Cimitiru Bellu, două autocare pline cu grădişteni se vor alătura convoiului de adio. "Ursul acesta blând şi calm şi bleg,/Fănuş, e apucat de nimeni ca de doruri;/ dă cu sărutul numai doar în zboruri/ iar iernii lumii e învârtecuş" NICHITA STĂNESCU, poetCitiţi şi:
  • Cornel Dinu: "Fănuș Neagu a murit neîmpăcat. Doamne, de ce şi cât mă mai laşi să trăiesc?"
  • Traian Băsescu: "Fănuş Neagu va rămâne în amintirea noastră"
  • Rică Răducanu: „Nea` Fănuş Neagu era un rapidist convins”
  • Ilie Dobre: "Fănuş Neagu îi iubea pe toţi cei care aveau fotbalul în sânge"
  • Fănuş Neagu, vorbe de duh: "Scriu pentru că iubesc viaţa"

Rares Bogdan, candidat la prezidentiale?! Vestea anului in politica! Europarlamentarul PNL a rupt tacerea!

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Cultură

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI