Oricât s-ar strădui savanții, sunt mistere care nu pot fi risipite prin explicații științifice. E și cazul “bestiei din Battersea”, un poltergeist care a înspăimântat Londra, în anii 50 și 60 ai secolului trecut.
Fantoma i-a terorizat 12 ani familia. Shirley Hichings, acum în vărstă de 80 de ani, a fost victima unei experiențe cumplite. Pe atunci era o adolescentă. Totul a început imediat după ce a descoperit o cheie de argint pe perna ei. Era ianuarie 1956. Nimeni nu avea idee de unde a apărut cheia. Tatăl lui Shirley, Wally, a lăsat-o pe masa din bucătărie, Numai că a doua zi, cheia a reapărut pe patul lui Shirley.
Fantoma i-a terorizat 12 ani familia
În noaptea aceea, familia Hitchings a fost trezită din semn de un sunet care părea să iasă din podelele, tavanul și pereții casei. Bieții oameni și-au amintit de război. Se întâmpla ceva cumplit și nu credeau că vor supraviețui.
Conductorul de metrou Wally și soția sa Kitty, care lucrase la bisericî înainte ca artrita să o țintuiască într-un scaun cu rotile, nu-și puteau explica ce se întâmplă.
Credincioși ai Bisericii Anglicane, nu aveau niciun interes pentru fantome sau supranatural. Zgomotele au continuat mai multe nopți, chiar și după ce au verificat instalațiile sanitare și rețeaua.
Fenomene imposibil de explicat
Într-o noapte, toată casa a fost trezită de un țipăt îngrozitor care venea din camera lui Shirley. Tatăl fetei ,Wally, și fratele ei mai mare, John, au alergat într-un suflet să vadî ce se întâmplă. Au asistat înmărmuriți la o scenă teribilă. Mâini nevăzute smulgeau cearșaful de pe patul fetei.
Apoi, Shirley a simțit o forță stranie ridicând-o până a ajuns să plutească la vreo șase centimetri în aer. „Pluteam deasupra patului”, spune ea. „Când John m-a tras înapoi, eram rigidă.”
România are și astăzi o graniță stabilită de Hitler! Istoria secretă
„Levitația” nedorită a fost numai un incident din cei 12 ani de teroare pe care familia Hitchings i-a trăit în locuința din sudul Londrei.
Familia l-a numit Donald pe spiritul răutăcios, pentru că părea să semene la fire cu Donald Duck. Poltergeistul le-a dat toată viața peste cap.
„Mă simt de parcă mi-ar fi fost furată adolescența, pentru că eram un fel de prizonieră în propria mea casă”, povestește acum Shirley.
Fantoma i-a terorizat 12 ani familia. Obiectele zburau prin casă
„Nu am avut viață socială în afara casei de mulți ani, nu am prieteni. Un băiat pe care l-am întâlnit a venit să mă ia de acasă și a strigat ceva de genul„ Adu-l pe Donald, sunt aici ”.
Deodată, un bol plin cu nuci i-a zburat pe deasupra capului. El a ieșit pe ușă și nu am mai avut nicio întâlnire cu el. ”
Donald părea din ce în ce mai furios. Într-o zi hărmîălaia era atât de mare încât vecinii au sunat la ușă să întebe dacă stăpăpânul casei fărâmă podeaua. Obiectele zburau prin casă, inclusiv vasele și tigăile grele din bucătărie.
O grămadă de prosoape a luat foc apparent fără niciun motiv aparent. Tot timpul se auzeau zgomote noaptea. O bătaie metalică însoțită uneori de un sunet ca și cum cineva ar zgâria cu ghearele mobila.
Fascinați de poveste, reporterii făcuseră tabăra în fața casi. Unii sugerau că Donald se îndrăgostise de Shirley și de aceea venise în casa familiei.
Familia a chemat preoți, dar asta nu i-a plăcut lui Donald. „A aruncat apă sfințită peste mine și a ridicat o cruce mare”, își amintește Shirley.
Donald s-a supărat. Crucifixul a zburat prin cameră și perdelele au fost făcute bucăți, de parcă cineva le-ar fi tăiat cu cuțitul. ”
Fantoma i-a terorizat 12 ani familia, Au găsit o cale de a comunica cu poltergeistul
După acest exorcism eșuat, familia era disperată. A apărut un ajutor nesperat de la un vânător de fantome pe Harold. Fost pilot în Primul Război Mondial, acest bărbat chel și grăsuț de la sfârșitul anilor 50 era inspector fiscal ziua și vânător de fantome noaptea.
A devenit un vizitator obișnuit al casei după ce a citit despre caz în ziare. „Când Donald începea, ne adunam și ne puneam mâinile peste urechi, dar Harold încerca să discute cu el.
‘I-a trebuit timp, dar a găsit o cale de comunicare cu Donald, până la urmă. Într-adevăr, a fost un dar de la Dumnezeu.
Începe primul război al lui Joe Biden? Panică în Orientul Mijlociu!
Încetul cu încetul, familia a învățat cum să trăiască cu spiritul malefic/ Îl linișteau ca pe un copil furios și îi îndeplineau toate capriciile.
Pentru asta, au scris alfabetul pe foi aranjate în cerc și l-au rugat să bată atunci când arătau spre litera cu care via sî formeze un cuvânt. Curând Donald a început să scrie el însuși mesajele, folosind stiloul și jurnalul pe care i-a pus să le cumpere.
Prin aceste mijloace și-a transmis ordinele, însoțite adesea de avertismente. Odată, din motive necunoscute, le-a spus să convoace un anumit reporter de ziar și a dat foc patului părinților când nu s-au conformat.
„Lenjeria lor de pat era aprinsă”, își amintește Shirley. ‘Tata a văzut fum ieșind pe ușă și a încercat să stingă flăcările, A spus că imediat a simțit că i se întâmplă ceva.
„L-au dus la spital și, după ce l-au curățat, au găsit urme adânci de gheare pe brațe. Părea că fusese atacat de un animal sălbatic.
Au trecut luni de până când s-a vindecat Wally, deși Donald și-a exprimat regretul.
Toată povestea a durat aproximativ 12 ani, timp în care Donald a deținut controlul complet al casei. El decidea când familia poate merge la culcare, ce fel de coafură poate purta Shirley și chiar cu ce băieți se poate întâlni.
„Ori de câte ori întâlneam pe cineva, mama îmi spunea„ Trebuie să-i spui lui Donald ce se întâmplă. Și dacă nu-i plăcea un iubit, asta era.”
Din fericire, Donald l-a aprobat pe viitorul soț al lui Shirley, Derek și s-au căsătorit în 1965. Până atunci părinții ei s-au mutat din imobilul de pe Wycliffe Road, care a fost demolat.
Cu puțin timp înainte de a pleca, Donald și-a făcut simțită prezența și în noua casă desenând tot felul de linii pe tavan și pereți. Dar nu a mai rămas mult. În 1968, a încetat să se mai manifeste. Cu toate astea, Shirley se teme și acum că Donald ar putea reveni în viața ei.
„Sunt îngrijorată să vorbesc despre asta în cazul în care îl va aduce înapoi pe Donald”, spune ea. „Nu cred că aș putea supraviețui acum”, notează Daily Mail citând o emisiune radio realizată de BBC.