Falimentul City Insurance. O escrocherie cu conturi false și milioane de euro inexistente a rezistat timp de patru ani doar din cauza unor înalți funcționari ai statului. Care primesc salarii grase și închid ochii atunci când li se cere. Astăzi vom vorbi despre
La începutul anului 2021 s-a descoperit falsul în legătura cu existența contului City Insurance SA de la Axion Swiss Bank, dar și lipsa banilor declarați care acopereau indicatorii financiar. Era o țeapă de tip Bancorex de la începutul anilor ′90 despre care nu credeam că mai era posibilă în anul 2017.
Cazul City Insurance seamănă cu cazul Wirecard din Germania, unde auditorii nu au descoperit decât după câțiva ani și schimbarea auditorului financiar inexistența unui cont și fonduri de câteva miliarde de euro. Fostul director executiv al Wirecard, care a condus compania de plăți a început în decembrie 2022 să fie judecat pentru fraudă în urma unui scandal care a zguduit politica germană. Fostul director general Markus Braun, în vârstă de 53 de ani, care se află în arest preventiv de la arestarea sa în 2020, și alți doi directori ai fostei companii de top se confruntă cu acuzații, inclusiv de fraudă și manipulare a pieței, care ar putea duce la o pedeapsă cu închisoarea de până la 15 ani pentru fiecare dintre ei, dacă vor fi condamnați.
La noi este o tăcere totală, deși frauda de la City Insurance este mai mult decât evidentă!
Toamna anului 2020 și exercițiul de evaluare a activelor City Insurance
City Insurance nu accepta că auditor decât pe Delloite Audite SRL, care luase în calcul de fiecare dată contul fals de 50 milioane de euro, deci era numai bun pentru un nou audit. Prosteala trebuia să meargă mai departe, cu complicitatea ASF. Numai că, din păcate pentru City Insurance și din fericire pentru asigurați, condițiile exercițiului nu permiteau un auditor cu care să fi avut contracte în ultimii 5 ani să mai facă evaluări. Responsabilii City Insurance au atacat în instanța decizia ASF de stabilire ca auditor pe KPMG, numai că a fost respinsă de instanță, iar City s-a văzut obligată să accepte KPMG.
La începutul anului 2021 s-a demarat evaluarea activelor și nu a durat mult până când auditorii și-au făcut treaba. Au venit la ASF cu vestea (deranjantă pentru unii vicepreședinți și Direcția de Control și Supraveghere) că, în realitate, nu exista contul de la Axion Swiss Bank. Acesta crescuse precum Făt-Frumos în extrasele de cont false, ajungând la valoarea de 125 milioane de euro.
Bani de Monopoly, pentru prostit fraierii de la ASF.
Cum au descoperit auditorii falsul? Într-un mod banal!
Primiseră de la City Insurance o adresa de email despre care se susținea că aparține Axion Swiss Bank și atunci când au întrebat în legătura cu soldul City Insurance din cont au primit un răspuns mult prea prompt. Într-o oră! De obicei băncile străine răspundeau după un timp mult mai îndelungat.
Suspiciunea i-a determinat pe cei de la KPMG să verifice adresa de email și au constatat că era diferită de cele folosite în mod uzual de Axion Swiss Bank. O verificare la Departamentul IT a ip-ului după care s-a răspuns la email a arătat că adresa de email se afla în afara Europei. Aceste suspiciuni au fost comunicate ASF.
Documentul fals prezentat de City Ins. cu 50 milioane de euro. Crescuse la 125 de milioane euro. Bani de Monopoly.
Practic, din martie 2021, ASF a avut primele semne de întrebare cu privire la inexistența contului și a banilor. Împinși de la spate de semnalele KPMG, au demarat verificările necesare, au apelat la autoritățile europene – Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și la Autoritatea Federală din Elveția care le-a răspuns după mai bine de o lună și jumătate, mai precis în aprilie.
Elevțienii dau vestea: contul e fals!
Instituții unde trebuiau să întrebe din start, dar au refuzat să o facă. Ce scriau elvețienii? Că după ce au făcut propriile investigații, la banca respectivă din Elveția nu există acel cont pe numele City Insurance. Nu existau deci nici cei 125 de milioane de euro, mai mult scriau negru pe alb că Axion Swiss Bank nu a avut vreodată o relație cu această societate din România.
Mai mult, au indicat și alte elemente care erau pe extrasele de cont ca fiind nelalocul lor, cum ar fi adresa de email a băncii. Elemente banale, care puteau fi descoperite de „specialiștii” în spălarea banilor din start! Dar erau interesele și presiunile prea mari pentru a fi vreunul cu adevărat interesat să descopere frauda de la City Insurance.
Odată descoperit falsul, ASF a sesizat organele competente și a cerut societații City Insurance să își majoreze fondurile cu 150 milioane de euro. La finalizarea perioadei de gratie pe care legea 237/2015 o lasă pentru restabilirea situației financiare, întrucât necesarul de fonduri nu a fost vărsat în contul societății, a fost retrasă autorizația de funcționare.
Păcăleala cu Biserica Ortodoxă din Grecia
Interesant este că cei din conducerea societății au mai încercat încă o data să păcălească ASF și au venit cu un alt extras de cont fals la o alta bancă elvețiană în care ar fi transferat cele 125 milioane euro de la Axion Swiss Bank. Atât de neprofesioniști sau corupți îi credeau pe cei din ASF...
document City Insurance privind contul fals, care acum crescuse la 125 de milioane
Dacă au văzut că nu a ținut prosteala asta, au încercat cu alta: au inventat un investitor, un fond, i3CP HOLDING BV, care avea acționar minoritar Biserica Ortodoxa a Greciei. Au adus și un preot din Grecia care pretindea că venea să preia City Insurance, dar care fără o varianta de finanțare ce putea sa fie luată în calcul. În final, au vrut să lase gaj un orfelinat din Grecia despre care pretindeau că valorează 800 milioane de euro. Alți bani inventați pentru recapitalizarea City.
Cine a câștigat în urma acestei țepe trasă romanilor
În primul rând, City Insurance a rămas în urma polițelor brute subscrise din care se scad indemnizațiile brute plătite în perioada 2016-31.09.2020 cu aproximativ 3,46 miliarde de lei (aproximativ 850 de milioane de euro). Din acestea s-au plătit cheltuieli administrative de 25% în valoare de aproximativ 2.3 miliarde lei (500 milioane de euro). În categoria cheltuieli administrative intră comisioanele brokerilor, cheltuielile societății, contracte cu case de avocatura autohtone sau din străinătate și dobânzi la împrumuturile fictive în valoare de 30 milioane de euro.
S-au plătit dobânzi la împrumuturile fictive? Da, doar prosteala celor de la ASF trebuia premiată! Cine a luat milioanele de euro? Principalii responsabili de escrocherie.
Între anii 2017 și 2021 pentru împrumuturile de la acționarul majoritar Vivendi International și de la firma Planar LDA din Portugalia dobânzile încasate au fost:
-
90,3 milioane de lei în cazul Vivendi International (18,2 milioane de euro) - acționar principal Dan Odobescu
-
24,1 milioane de lei achitate către firma portugheză Planar LDA (4,8 milioane de euro).
În plus, City a plătit și un „comision de succes” pentru împrumutul inexistent. City a plătit alte 6,8 milioane de euro către Invertis, o firmă care ar fi intermediat „împrumutul" și care este deținută în proporție de 100% de un cetățean pe numele lui Florin Dima.
Au fost efectuate contracte de reasigurare în paradisuri fiscale în care nu se transfera risc în valoare de peste 130 milioane de euro.
A fost o metodă prin care banii erau scoși din țară și ajungeau în paradisuri fiscale, iar de acolo în buzunarele persoane afiliate societății. Societatea nu primea nimic din reaasigurare în ciuda plaților făcute din România de City Insurance. Aceste reasigurări au fost încheiate începând cu octombrie 2017. Dacă se dădea curs cererii de verificate a politicii de reasigurare prin control în 30 mai 2018 de către ASF se putea opri scurgerea de bani din societate prin încetarea contractelor de reasigurare fără transfer de risc.
Au fost și câteva mișcări de personal care explică orbul găinilor: unul dintre evaluatorii Delloite Audite SRL care s-a ocupat de evaluarea activelor și pasivelor societății în 2017 a devenit ulterior angajată la City Insurance.
Cine a pierdut?
Fondul de Garantare a Asiguraților a plătit până la inceputul anului 2023 peste 600 milioane lei pentru plata păgubiților în locul City Insurance. Estimările sunt că plata dosarelor păgubiților se va termina în anul 2027. Cât va fi suma? Spre un miliard de lei, dacă nu mai mult.
Și a doua mare categorie a pierzătorilor sunt românii asigurați care trebuie sa plătească polițe RCA mărite și de 4 ori față de momentul anterior falimentului City Insurance.
Al treilea mare pierzător se dovedește a fi ASF, o instituție cu vicepreședinți numiți politic, plătiți cu mii de euro, cu departamente de supraveghere și control, de spălarea banilor, populate de funcționari cu salarii grase, incapabilă să-și facă treaba. Și să apere banii românilor. Din care și pentru care sunt plătiți atât de bine!