În ce fel ar putea înclina Facebook balanța în timpul unor alegeri? La această întrebare a răspuns un studiu realizat în SUA, după ce firme ca AggregateIQ și Cambridge Analytica au fost acuzate că au folosit reclame și, cu ajutorul inteligenței artifi ciale, au infl uențat rezultatul referendumului pentru Brexit și pe cel al alegerilor din SUA

Intr-un articol publicat de revista britanică New Scientist, se vorbește despre primul studiu care detaliază influența Facebook-ului, etapele parcurse în acest process, de la început până la final.

„Este pentru prima dată când am văzut toate punctele conectate între ele”, a spus Joanna Bryson, cercetătoare specializată în programe de inteligență artificială la Universitatea Bath din Marea Britanie, relatează Agerpres.

Personalitate și preferințe politice

În centrul dezbaterilor pe marginea acestui subiect se află „direcţionarea psihografică” - direcționarea campaniilor politice către oameni, prin intermediul rețelelor de socializare, pe baza personalității și a simpatiilor lor politice, cu ajutorul unor cantităţi uriaşe de date, filtrate de un program de inteligenţă artificială.

Deşi Facebook nu furnizează în mod explicit instrumente pentru „ţintirea” oamenilor în funcţie de opiniile lor politice, noul studiu arată cum această rețea de socializare poate fi exploatată.

Utilizând o combinaţie alcătuită din interesele oamenilor, date demografice şi date din sondaje de opinie, este posibilă direcţionarea unor campanii publicitare spre anumiţi indivizi, în funcţie de acordul lor faţă de anumite idei şi politici. Un instrument de acest gen poate avea un impact major asupra succesului unei campanii.

„Mașina propagandei bazate pe inteligența artificială, devenită o armă, este eficientă. Nu mai ai nevoie să modifici prea mult simpatiile politice ale oamenilor, într-o campanie electorală, ci doar să muţi câteva puncte procentuale spre stânga sau spre dreapta”, spune Chris Sumner de la Online Privacy Foundation, care a prezentat acest studiu la evenimentul DEF CON organizat, săptămâna trecută, în Las Vegas.

Control și echilibru

Nimeni nu poate știi dacă o astfel de strategie poate modifica definitiv opiniile politice ale oamenilor. Studiul realizat de Chris Sumner și colegii lui se bazează pe patru experimente. În primul dintre ele, cercetătorii au analizat ce îi divizează pe oameni. Cap de listă a fost declarația: „Cu privire la intimitatea pe internet: dacă nu ai făcut nimic rău, nu ai niciun motiv să te temi”.

În timpul referendumului pentru Brexit, cercetătorii au intervievat 5.000 de persoane şi au descoperit că votan- ţii pro-Brexit erau mai dispuşi să fie de acord cu acea declaraţie, în timp ce persoanele care votat împotriva Brexit-ului erau mai înclinate să nu fie de acord cu acea afirmaţie.

Amprenta digitală, cu plusurile și minusurile ei, în viața de zi cu zi

Un grad mai mare de transparenţă este obiectivul pentru viitor, conform studiului citat. Elizabeth Denham, Comisarul pentru Informaţie din Marea Britanie, se află la jumătatea unei anchete despre folosirea reclamelor țintite în campaniile politice și va publica rezultatele investigației în a doua jumătate a anului 2017.

Se cere mai multă transparență

Partidul Verzilor din Germania a decis să publice online toate reclamele pe care le-a folosit pe rețelele de socializare, pentru oricine dorește să le vadă.

O abordare şi mai bună ar fi, însă, înfiinţarea unor instituţii noi, care să monitorizeze algoritmii folosiţi în „ţintirea” internauţilor în scopuri politice. „Este absolut fundamental pentru democrație să existe mai multă transparență”, a spus Joanna Bryson.

Metadatele nu uită

Metadate înseamnă, în esență, că orice facem, online și offline, lasă urme digitale. Orice operațiune executăm cu cardurile noastre, orice că- utare pe Google, orice mișcare pe telefonul mobil este înregistrată, orice „like” pe Facebook este stocat. Multă vreme nu s-a știut cum pot fi folosite aceste date – cu excepția poate unor reclame-țintite, care să ne apară imediat ce am căutat informații pe net.

După alegerile din SUA, în 2016, a devenit limpede că se poate face mult mai mult. Firma aflată în spatele campaniei online a lui Trump – aceeași care a lucrat și pentru tabăra pro-Brexit - era Cambridge Analytica, iar povestea chestionarelor psihometrice, ale căror răspunsuri sunt corelate cu alte date online primite de la subiecți (la ce au dat „like”, ce au distribuit sau postat, sau ce sex, vârstă sau loc de rezidență au) a fost dezvă- luită anul acesta, când s-a vorbit despre succesul lui Donald Trump.

Opinii politice

Trebuie să fim atenți, însă, și să nu punem semnul de egalitate între decizia pe termen scurt de a da Like și Share la un conținut, pe Facebook, și opiniile politice pe termen lung, a afirmat Andreas Jungherr, cercetător la Universitatea Konstanz din Germania. „Rețelele de socializare au un impact asupra opiniilor politice. Însă din cauza publicității exagerate, e dificil să spui cu exactitate cât de mare este această influență”, a explicat el.

Cercetătorii ne împart în grupuri-țintă, în funcție de tipul de personalitate​

​Aplicând diverse teste de personalitate altui grup de subiecţi, cercetătorii au descoperit trăsăturile corelate cu gradul de probabilitate ca o persoană să fie de acord cu afirmația despre intimitatea pe internet. Acestea au fost convertite într-un „scor de autoritarism” - dacă o persoană obţine un scor mare, ea este mai dispusă să fie de acord cu acea declaraţie.

Apoi, folosind un instrument numit PreferenceTool, creat de cercetători de la Universitatea Cambridge, autorii studiului au determinat două elemente principale pe care le aveau în comun oamenii cu acel tip de personalitate: preferințele lor de pe Facebook și grupul demografic din care făceau parte.

Grupuri-țintă pe FB

Doar 38% din persoanele alese la întâmplare, pe Facebook, s-au declarat de acord cu afirmaţia despre intimitatea online, dar procentul a urcat până la 61% atunci când instrumentul PreferenceTool a fost utilizat pentru a-i găsi pe cei mai dispuși să se declare de acord cu afirmația respectivă şi a scăzut la 25% pentru persoanele predispuse să fie în dezacord cu aceeaşi afirmaţie. Cu alte cuvinte, au reușit să demonstreze că este posibilă „țintirea” persoanelor pe Facebook pe baza opiniilor lor politice.

​

Campanii publicitare

În final, cercetătorii au creat patru tipuri diferite de campanii publicitare pe Facebook, dezvoltate în func- ţie de personalităţile identificate, folosind mesaje pro și contra supravegherii online. De exemplu, reclama anti-supraveghere a vizat persoane cu scor mare la „autoritarism” şi avea următorul mesaj: „Ei au luptat pentru libertatea ta. Nu renunța la ea! Spune NU supravegherii în masă!”. Pe fundal erau proiectate imagini din timpul Debarcării din Normandia. În schimb, pentru persoanele cu scor redus la „autoritarism” aveau alt mesaj: „Chiar nu ai niciun motiv de teamă dacă nu ai nimic de ascuns? Spune NU supravegherii din partea statului”, alături de o imagine cu Anne Frank.

În total, cercetătorii au descoperit că reclamele-ţintite au avut cea mai bună rezonanţă în cadrul grupurilor vizate.

De pildă, mesajul pro-supraveghere, cu un grad mare de autoritarism, a obținut de 20 de ori mai multe Like-uri și Share-uri de la utilizatorii cu scoruri mari la testul de autoritarism, față de persoanele cu scoruri mici la acelaşi test.

Influența asupra prezenței la vot

Schimbarea opiniilor politice să nu fie scopul suprem, ci să fie acela de a-i descuraja sau a-i încuraja pe oameni să meargă la vot. „Știm că este cu adevărat ușor să îi convingem pe oameni să nu meargă la vot”, spune Joanna Bryson de la Universitatea Bath. „Folosește acest instrument la momentul potrivit și poți obține un efect major. Nu este vorba neapărat despre schimbarea opiniilor”.

Reprezentanții Facebook au declarat pentru publicația New Scientist că direcționarea psihografică nu încalcă termenii de utilizare, atâta timp cât folosirea externă a datelor respectă legislația în vigoare.