„Toate aceste probe îndreptăţesc instanţa să considere că în cauză se poate stabili într-o măsură rezonabilă că extrădarea cetăţeanului… (n.r. – Kamil Demirkaya) este solicitată în scopul urmăririi sau pedepsirii pe motive de opinii politice ori de apartenenţă la un anumit grup social, împrejurare care face ca în cauză să fie incident un motiv obligatoriu de refuz al extrădării. (…) Împrejurarea menţionată, coroborată cu concluzia că în ipoteza în care va fi extrădat există un risc însemnat ca persoana extrădabilă să fie supusă unor tratamente inumane și degradante, îndreptăţesc şi reţinerea dispoziţiilor art. 19 al. 1 lit. b din Legea nr. 302/2004 republicată”, notează magistrații. Potrivit legii, CAB este instanța care judecă pe fond cererile de extrădare din partea autorităților străine.

Extrădări admise

În alte cazuri, magistrații CAB au admis solicitările de extrădare formulate de autoritățile străine. Este cazul lui Resit Tavan din 2017, care nu a reușit să-i convingă pe judecători că și el este persecutat politic. Tavan cumpăra motoare de ambarcațiuni din SUA, apoi le vindea Iranului via Turcia, încălcând astfel embargoul internațional impus regimului de la Teheran.

La vremea respectivă, pe numele lui Tavan a fost formulate o cerere de extrădare și din partea Turciei, însă judecătorii au decis predarea lui către americani. Nici românii nu prea scapă atunci când alte state solicită predarea lor: Vlad Nistor, patronul unei firme care se ocupa cu tranzacții de monede virtuale, a fost extrădat în SUA în decembrie 2018, hakerii Eveline Cismaru și Alexandru Ișvanca au fost predați pentru a fi judecați la Washington, după ce au spart întreaga rețea de camera de supraveghere a Poliției Metropolitane, iar falsificatorul Itzhak Loz – acționar la un moment dat al hotelului Phoenicia – a fost și el extrădat la cererea Secret Service, fiind considerat artizanul celui mai prolific caz de falisficare de bancnote din Statele Unite.