Una din cauzele aparent ascunse ale lui Trump de a părăsi acordul de la Paris este acest boom de extracţii şi vânzări record de cărbune, iar reîntoarcerea la acest zăcământ ameninţă acordul de la Paris. Creşterile s-au văzut în India, China şi SUA, şi pentru G20 Merkel pregăteşte o agendă green lui Trump care, cu sigurnaţă, îl va infuria.
În prima jumătate a lui 2017 producţia de cărbune şi-a reluat creşterea, mai ale în China, India şi SUA. Acum problema este să înţelegem dacă e vorba de o tendinţă temporară sau permanentă. Acum depinde de virajul preşedintelui Trump în favoarea surselor de energie fosilă şi ce efect va avea asupra viitorului summit G20, programat pe 7 şi 8 iulie la Hamburg şi unde cancelarul Merkel construieşte o agendă ambientalistă opusă direcţiei luată de Washington.
Potrivit unui raport realizat de compania britanică Bp, în 2016 extracţia de cărbune se diminuase cu 6,5% urmând o tendinţă în curs încă din 2012, favorizată în special de dezvoltatea producţiei de gaz natural cu preţuri mai economice, dar şi a dezvoltării regenerabilelor. China şi SUA au determinat căderea, în timp ce India continua să crească uşor activităţile sale. Această tendinţă s-a inversat între ianuarie şi mai 2017 asistându-se la o creştere a producţiei de cărbune de 121 milioane de tone. Creşterea majoră a fost înregistrată în SUA cu 19% mai mult, urmată de China şi India cu 4%.
Dacă fenomenul ar fi permanent, respectarea parametrilor stabiliţi în acordul de la Paris asupra climei ar deveni foarte dificil. SUA s-au retras, dar dacă şi China şi India violează limitele voluntar acceptate, atunci acordul este terminat! China şi India urmăresc micşorarea decalajului existent faţă de marile puteri şi vor să recupereze dezavantajul pentru a garanta electricitate tuturor locuitorilor lor. Pe plan politic, alegerea lui Trump în favoarea cărbunelui este clară, dar la sfârşit va fi piaţa cea care va dicta dacă e convenabil sau nu.
China vrea să invsetească 360 de miliarde de dolari în regenerabile până în 2020, încercând să preia şefia mondială în acest sector. Mărirea producţiei de cărbune ar putea fi un clopoţel de alarmă asupra realelor intenţii ale Pekinului: republica populară are timp până în 2030 să aplice standardele de la Paris si profită de timpul rămas pentru a-şi continua activităţile industriale. În India 70% din electricitate este produsă cu combustibil fosil, dar centralele lucrează cu 60% din capacitate şi guvernul a oprit construirea de noi sisteme.
Hârtia de turnesol a acestui fenomen va fi G20 de la Hamburg, scrie La Stampa. Cancelara Merkel va puncta pe trei teme: clima, libertatea comerţului şi migraţia, în clară opoziţie cu agenda lui Trump, cu care a avut contre dure la Taormina. Dacă toate celelalte ţări îl vor izola pe Trump, planul poate să reuşească. Dacă, dimpotrivă, creşterea în producţia de cărbune este semnalul unei noi linii deja în desfăşurare, totul va fi repus în discuţie şi se vor schimba datele problemei.