Pentru a incuraja ideile extrem de indraznete, care insa s-ar putea sa dea roade in viitor, NASA a finantat o serie de proiecte care propun noi tehnologii in explorarea Universului, incepand de la sistemul Solar.

De la surf in apropierea Soarelui la cultivarea planetei Marte, de la telescoape lansate in spatiu cu ajutorul laserului, la roboti care salta pe planeta Pluto, sunt doar cateva dintre proiectele ce au primit bani de la NASA pentru a efectua unterioare studii de fezabilitate.

 

NASA investeste in noi tehnologii, atat cele consolidate cat si in propuneri indraznete care ar putea da rezultate in anii viitori. Prin agentia Niac (NASA innovative advanced concepts) sunt selectionate si finantate o serie de proiecte si tehnologii care merita sa fie dezvoltate in viitorul apropiat. In 2017 NASA a finantat 22 de proiecte de acest gen. 15 dintre acestea sunt intr-o faza preliminara, asa numita Phase I, si cei care le-au propus au primit fiecare cate 125.000 $ pentru a efectua studii ulterioare in urmatoarele 9 luni. Alte 7 proiecte intr-o stare mai avansata, Phase II, au fost premiate cu cate 500.000 $ fiecare pentru alti doi ani de studiu.

Sa vedem deci cateva dintre aceste proiecte, incepand cu cele din Phase I.

Printre acestea la loc de cinste se numara proiectul propus de Robert Youngquist de la Kennedy space center, care are obiectivul de a realiza o sonda spatiala protejata cu un ercan termic care sa fie in stare sa elimine circa 99.9% din radiatia solara atunci cand sonda s-ar apropia la doar 1 milion de kilometri fata de Soare. Daca se va reusi realizarea acestui ecran noua sonda ar putea efectua surf printre „flacarile” Soarelui, apropiindu-se de acesta de 8 ori mai mult decat sonda Solar probe plus, prima misiune care va studia Soarele de la o distanta apropiata.

Un alt proiect, propus de Benjamin Goldman, care a infiintat Global aerospace corporation, are obiectivul de a studia extrema cealalta a Sstemului Solar: planeta Pluto. Aceasta planeta, mult mai mica decat Terra, exercita o atractie gravitationala de circa 20 de ori mai mica decat Pamantul. Goldman a propus realizarea unui robot care sa poata sari efectuand salturi cu lungimi de kilometri, explorand astfel mult mai rapid solul acestei planete.

Marte nu putea lipsi dintre obiectivele exploratorilor spatiale: Adam Arkin, de la University of California, Berkeley, a propus o tehnica de dezintoxicare a solului Planetei Rosii, cu ajutorul unor procese biologice generate de bacterii,astfel incat sa devina cultivabil. Vom avea oare cartofi pe Marte, precum in filmul The Martian cu Matt Damon?

NASA a finantat si asa-numitul „motor imposibil” (emDrive), care ar functiona, sustin cei care l-au propus, precum Heidi Fearn de la Space Studies Institute, fara nici un fel de carburanti, contrazacand legile fizicii cunoscute.

Un alt motor propus de John Brophy de la Nasa Jet Propulsion Laboratory a primit 125.000 $ pentru studii ulterioare. Acest motor ar putea duce un telescop spatial la extremitatea sistemului Solar in doar 12 ani, folosind un fasciicol laser care incarca bateriile ionice ale motorului.

Care sunt proiectele din Phase II, cele care au primit deci mai multi bani?

Printre acestea se numara doua propuneri pentru explorarea planetei Venus; un proiect a propus un rover care rezista in conditiile extreme de pe aceasta planeta (temperaturi de circa 460 C si 90 de atmosfere de presiune). Un motor care functioneaza pe baza fuziunii nucleare si care ar putea ajunge pe Pluto in doar patru ani a fost la randul lui selectionat.

Pentru extragerea materiilor prime de pe Luna, sau de pe alta planeta sau satelit al acesteia, a fost propusa o tehnologie care concentreaza extrem de puternic lumina solara, astfel incat sa „gaureasca” solul extragand materialele de interes.

NASA a finantat deci multe proiecte care ar putea sa ne ajute sa conoastem mai bine sistemul Solar insa ar putea avea si alte aplicatii extrem de utile pentru societate, precum multele tehnologii si materiale dezvoltate initial pentru aventuroasa calatori pe Luna.

 

 

Articol scris de Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare (Roma, Italia) şi colaborator al Scientia.ro