Ministrul Virgil Popescu a declarat că trebuie să existe un acord la care să ia parte toate partidelor parlamenare pentru a putea fi deblocate investițiile din Marea Neagră. Virgil Popescu a arătat că sunt două teme în discuție care urmează a fi clarificate, sistemul de deducere a investițiilor operatorilor, pe de-o parte și pragurile de taxare pentru veniturile suplimentare, pe de alta. În opinia sa, aceste acestea au drept concesință o taxare mai dură pentru gazele exploatate de pe platforma marina decât pentru cele extrase de pe uscat.

Ministrul Economiei a mai avertizat că dacă exploatarea din Marea Neagră va mai întârzia, prețul gazului s-ar putea modifica, iar extragerea sa nu va mai fi la fel de atractivă. Virgil Popescu susține că gazele din Marea Neagră trebuie consumate în special în România, insistând că există mai multe proiecte pentru realizarea unor centrale electrice pe gaz, investiții care nu pot fi realizate cu gaze de import.

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte pentru exploatarea gazelor naturale. Cel dintâi este implementat de un parteneriat format din Exxon şi OMV Petrom care dețin cote egale (50% fiecare), și vizează exploatarea unor reserve estimate la 84 de miliarde de metri cubi. Al doilea proiect este administrat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas și are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi.

ExxonMobil şi Petrom au amânat să anunțe dacă intenționează să investească în exploatarea comercială din cauza legi offshore, care a fost adoptată prea târziu și care a crescut nivelul taxelor impuse companiilor, Cei doi investitori au cheltuit deja 1,5 miliarde de dolari în explorările din Marea Neagră, iar Exxon a anunțat că intenționează să-și vândă participaţia sa. Pe de altă parte, Carlyle a anunțat că a luat decizia de investiție, dar a condiționat viitoarele livrări de schimbarea cadrului legislativ.

Potrivit estimărilorpe platforma maritimă a Mării Negre s-au descoperit până în prezent, reserve de gaze de circa 200 de miliarde de metri cubi.