Societatea a început să acorde mai multă atenție condiției emoționale sau mentale. Explicația este simplă: avansul tehnologic și accesul imediat la informații. Cercetătorii la rândul lor au început să studieze mai mult forța rugăciunii și implicațiile pe care le are aceasta asupra creierului uman.
Sintagma „ ce obiceiuri putem adopta pentru a menține sănătatea creierului” este nelipsită în cadrul unei discuții cu un cercetător în neuroștiințe.
Importanța rugăciunii
Unul dintre oamenii de știință care au reflectat asupra acestei chestiuni este Costin Dămășaru, absolvent de MIT (Massachusetts Institute of Technology), care a fondat și conduce un Centru de Cercetare în Augmentarea Performanțelor Neuronale. Acesta formulează la rândul lui explicația care stă la baza activității neuronale și, totodată subliniază cât de importantă este rugăciunea pentru sănătatea noastră.
Explicația antrenamentelor neuronale
Dămășaru a subliniat faptul că peste 6.000 de pacienți au trecut pragul centrului pe care l-a înființat. Aparte de acest lucru, cercetătorul a precizat că primul lucru care trebuie făcut în cazul unei performanțe crescute a materiei cenușie constă în maparea creierului și a antrenamentelor neuronale. Cele din urmă sunt cunoscute, mai degrabă în lumea noastră, a oamenilor simpli sub forma rugăciunilor. Indiferent de perspective, religioase, agnostice, atee, etc. scopul este comun: sănătatea.
Aflăm astfel, că la baza conceptului de mapare a creierului stă neuroplasticitatea. Altfel spus, capacitatea creierului de a crea noi conexiuni, noi neuroni. Interesant este faptul că neuroplasticitatea se bazează pe trei piloni, printre care crearea de noi neuroni.
De fapt, precizează Dămășaru, folosind datele unui studiu publicat de cercetătorii de la MIT, 30% dintre neuronii unui adult zac într-o stare de „silent neurons”, mai pe românește sunt adormiți. Ceilalți doi piloni sunt fluidizarea și crearea de noi rețele neuronale. Putem lucra cu subconștientul nostru prin trei modalități, imaginația, simbolistica și visul.
Maparea neuronală, un concept explicat pe îndelete
Revenim acum la maparea neronală, Dămărașu explică acest concept după cum urmează:
„ Aceasta se face prima dată, stai cu o cască cu EEG (de la „electroencefalogramă” – n.r.) pe cap vreo 10 minute și vedem exact ce se întâmplă exact în creierul tău, la nivel de conectivitate, adică cum comunică exact rețelele neuronale. În funcție de asta, dezvoltăm ulterior un protocol ca să vedem ce ascultăm, ce monitorizăm”.
Cât despre închipuitele afecțiuni ,Costin Dămărașu a precizat că este vorba de fapt de o trăsătură adaptivă. Reprezintă de cele mai multe ori modul creierului de a face față unor condiții mai severe de stres. Creierul, continuă Dămărașu, duce energia pe modul supraviețuire în detrimentul evoluției.
Educarea creierului: explicații și abordări
O soluție pentru a scăpa de acest sindrom constă în educarea creierului să iasă din starea respectivă și cum să utilizeze energia în mod optim. Aici intră în scene aceste antrenamente neuronale. Ce sunt acestea și cum funcționează, a explicat Dămărașu după cum urmează:
„ După 11 antrenamente, atât durează un modul, mai facem o hartă ca să vedem ce s-a întâmplat. Din experiența noastră de până acum, creierul e mult mai prezent. Pentru că posesorul creierului nu gestionează cum trebuie emoțiile și atunci creierul taie accesul.
Creierul vrea să te protejeze, misiunea lui este să te păstreze în echilibru, să nu mori. Afecțiunile sunt o rezultantă a unor procese adaptative care au ca obiectiv final păstrarea unei integrități fizice a posesorului.
Ritualul somnului
Pentru o mai bună funcționare a creierului este important ca fiecare dintre noi să respecte un ritual al somnului. Ce presupune acest lcuru? Ei bine, aflăm că al nostru creier are cinci viteze ( undele creierului) Delta, Theta, Alpha , Beta și Gamma, fiecare are rolul ei.
De exemplu când suntm în timpul zilei suntem în viteza a patra, adică în BETA. În momentul când vrem să dormim, creierul trece în Theta, viteza a doua. Pentru tranziția între viteze este necesar ca, creierul să aibă un ritual. Concert, adaugă Dămărașu, creierul „trebuie să facă ceva care să-i permită creierului să scadă viteza, să nu mai lucreze la intensitate atât de mare.
Pentru că ce facem este să seducem creierul, să-l recompensăm, nu să-l stimulăm. Dacă e să reținem un concept din toată discuția asta, acela ar fi „metacogniția”, Sfântul Graal al oricărei practici spirituale: extragerea din șirul gândurilor, vizualizarea și controlul lor”.
Explicația științifică a rugăciunii
Dacă vă întrebați cât de eficiente sunt aceste antrenamente, aflați că 20 de astfel de sesiuni echivalează cu nouă luni de terapie. Un alt aspect interesant constă în faptul că o rugăciune simplă cu un ritual bine pus la punct și respectat ca la carte funcționează la fel de bine.
De fapt, expertul MIT, Dămărașu adaugă un substrat științific ritualului rugăciunii. Acesta explică de ce este important să acordăm puțin timp înainte de culcare sau când avem timp peentru a spune o rugăciune, două trei. Este de fapt o formă de condiționare a rețelelor neuronale.
„Comunici cu tine, inclusiv rugăciunea este o formă de manifestare. Ea asta e, de fapt, un mod de catalizare a structurilor neuroplastice, pe o scară mult mai mică, e drept. De aia se face des și după un ritual, la aceeași oră. Rugăciunea e o formă de condiționare a rețelelor neuronale, mai înceată, dar tot asta e.
Putem explica și din punct de vedere științific ce se întâmplă: este vorba de cortexul prefrontal, care este absolut uluitor, pentru că acolo e imaginația. Când tu îți imaginezi ceva, atunci creierul tău va face tot ce poate să-ți ofere acces la resursele interioare care să-ți permită să atingi acel scop. Dar vital este să știi cum să comunici cu tine, că nu poți să-i ceri aberații”, a conchis Costin Dămășaru, absolvent de MIT, citat de Panorama.ro.