Expertul Mihai Isac: Rusia folosește religia pentru a-și menține influența în Republica Moldova. O broșură distribuită în biserici atacă România

Expertul Mihai Isac: Rusia folosește religia pentru a-și menține influența în Republica Moldova. O broșură distribuită în biserici atacă RomâniaSursa foto: tradiția/md

Republica Moldova. O broșură care îi avertizează pe credincioși că riscă să nu ajungă în Împărăția lui Dumnezeu dacă urmează o structură bisericească considerată schismatică a ajuns în satul Făgureni, raionul Strășeni. Materialul atacă Mitropolia Basarabiei și promovează ideea că aceasta ar fi o structură susținută artificial de România. Expertul Mihai Isac atrage atenția asupra folosirii religiei în scopuri politice. De asemenea și asupra riscurilor pe care astfel de mesaje le pot crea în societate. Mitropolia Basarabiei a sesizat autoritățile și cere verificarea cazului.

O broșură intitulată „Rana netămăduită” a ajuns în comunitatea din Făgureni, raionul Strășeni. Materialul conține mesaje împotriva Mitropoliei Basarabiei și pune sub semnul întrebării dreptul credincioșilor de a aparține Bisericii Ortodoxe Române.

Publicația susține că Mitropolia Basarabiei ar fi o structură schismatică, susținută de România. În plus, folosește argumente religioase pentru a-i avertiza pe oameni asupra presupuselor consecințe spirituale ale alegerii lor.

Mihai Isac, expert

Sursa foto: Facebook/Mihai Isac

Printre mesajele incluse în broșură se află următorul citat, atribuit Sfântului Ignatie Teoforul: „Cine-l va urma pe schismatic, acela nu va moșteni Împărăția lui Dumnezeu”.

În contextul în care este prezentat, mesajul poate fi interpretat ca o avertizare adresată celor care aleg să treacă la Mitropolia Basarabiei. Cu alte cuvinte, oamenii sunt făcuți să creadă că schimbarea apartenenței bisericești le-ar putea pune în pericol mântuirea.

Expertul Mihai Isac analizează acest caz în contextul influenței ruse în Republica Moldova.

„Miza nu este doar disputa dintre două structuri bisericești. Ci și felul în care credința poate fi folosită pentru a influența comportamentul oamenilor și pentru a alimenta ostilitatea față de România. Aici trebuie inserată declarația exactă a expertului despre scopul broșurii și folosirea religiei pentru influențarea credincioșilor”, a menționat expertul.

Mitropolia Basarabiei a sesizat autoritățile

Arhiepiscopia Chișinăului din cadrul Mitropoliei Basarabiei a făcut publice sesizări privind distribuirea broșurii „Rana netămăduită” și a altor materiale cu mesaje antiromânești în Republica Moldova.

Făgureni este una dintre localitățile în care a fost semnalată această practică. Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei susțin că asemenea materiale contribuie la tensionarea relațiilor dintre credincioși și la răspândirea unor mesaje ostile față de Biserica Ortodoxă Română. Permanența Consiliului eparhial a decis să sesizeze organele de ordine și autoritățile competente. Instituțiilor li se cere să verifice faptele și să ia măsurile necesare pentru protejarea comunităților.

„Problema este una concretă. Fiecare persoană are dreptul să-și aleagă apartenența religioasă, fără să fie intimidată sau discriminată pentru această decizie. Credincioșii nu ar trebui să fie puși în situația de a alege între convingerile lor și teama de a fi respinși de comunitate. Cazul ridică și o altă întrebare. Unde se termină dezacordul religios și unde începe intimidarea? Autoritățile trebuie să stabilească dacă distribuirea materialelor și mesajele promovate încalcă legea”, a mai punctat Isac.

Sursa foto: tradiția/md

Mesaje răspândite prin biserici și pe internet

Potrivit sesizărilor făcute publice de Mitropolia Basarabiei, materiale critice la adresa sa au mai fost distribuite prin lăcașuri de cult și din poartă în poartă. Au fost indicate și platforme online, inclusiv „Sare și Lumină”, prin intermediul cărora sunt promovate mesaje împotriva Mitropoliei Basarabiei.

„Acest tip de comunicare poate ajunge la oameni prin mai multe căi. Mesajul este publicat pe internet, preia aparența unei poziții oficiale bisericești și apoi poate fi răspândit în comunitățile locale. Pentru credincioși, autoritatea unui preot și încrederea în biserică au o importanță deosebită. Tocmai de aceea, mesajele prezentate drept îndrumare religioasă pot avea o influență puternică asupra felului în care oamenii îi privesc pe cei care au ales o altă jurisdicție bisericească”, mai punctează expertul.

Expertul Mihai Isac plasează aceste acțiuni în contextul mai larg al influenței Rusiei în Republica Moldova. În această interpretare, conflictul bisericesc poate fi folosit pentru a accentua diferențele dintre comunități și pentru a menține legăturile de dependență față de Moscova.

„Aici trebuie inclusă declarația exactă despre legătura dintre propaganda religioasă, influența Rusiei și relația Republicii Moldova cu România”, susține Mihai Isac.

La Grinăuți, conflictul a ajuns la violență

În iulie 2025, la Grinăuți, după ce preotul Constantin Turtureanu a trecut la Mitropolia Basarabiei, au apărut imagini în care mai multe persoane îl trăgeau de păr și încercau să-l scoată din biserică. Poliția a confirmat că a înregistrat incidentul.

Cazul a arătat cât de repede o dispută religioasă poate deveni un conflict între oameni. În loc ca diferențele să fie discutate fără presiuni, preotul a fost supus unei confruntări fizice. Un alt episod grav s-a produs la Dereneu, în februarie 2026. Aproximativ 150 de persoane au rupt cordonul poliției și au pătruns în biserică. În timpul incidentului, participanții au scandat inclusiv „Hristos a înviat!”.

În urma evenimentelor, șase persoane au fost reținute, printre care și primarul socialist Vasile Revenco.

Aceste incidente arată că tensiunile bisericești pot afecta nu doar relațiile dintre preoți, ci și liniștea comunităților și activitatea instituțiilor statului.

În cazul de la Făgureni, deocamdată, sesizările privind distribuirea materialelor trebuie verificate de autorități. Situația nu trebuie confundată automat cu incidentele violente din alte localități, dar nici ignorată dacă există indicii de intimidare sau instigare la ură.

Rolul clerului în campaniile de influență ale Rusiei

Discuția despre folosirea religiei în scopuri politice a apărut și în contextul alegerilor din Republica Moldova.

Potrivit informațiilor prezentate în rapoarte privind securitatea națională, sute de preoți ai Mitropoliei Moldovei, aflată sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei, s-au deplasat în Rusia în anii electorali 2024 și 2025. Aceste deplasări au fost analizate în contextul riscurilor de influențare a alegerilor prezidențiale, a referendumului privind integrarea europeană și a alegerilor parlamentare.

De asemenea, Parlamentul European a abordat, într-o rezoluție adoptată la 18 iunie 2025, instrumentalizarea unei părți a clerului în cadrul acțiunilor hibride atribuite Rusiei.

Acest context este important pentru înțelegerea cazului de la Făgureni. Religia este o parte importantă a vieții multor oameni, iar relația cu preotul se bazează adesea pe încredere. Dacă această încredere este folosită pentru a transmite mesaje politice sau pentru a alimenta ostilitatea față de anumite comunități, efectele pot depăși spațiul bisericesc.

Expertul Mihai Isac consideră că acțiunile de acest fel trebuie analizate și prin prisma intereselor geopolitice ale Rusiei în regiune.

Scandal biserică, judecată

Sursa foto colaj EVZ

România și parcursul european, în centrul disputei

Atacurile la adresa Mitropoliei Basarabiei au și o dimensiune identitară. România este prezentată în broșură drept responsabilă pentru presupusa ruptură bisericească, iar apropierea de spațiul românesc este asociată cu suspiciuni de ordin religios.

Astfel de mesaje pot alimenta neîncrederea dintre oameni și pot transforma alegerea unei structuri bisericești într-un motiv de confruntare.

Expeetul a menționat că pentru Republica Moldova, problema este cu atât mai sensibilă cu cât societatea traversează o perioadă de dezbateri intense despre relațiile cu România, influența Rusiei și aderarea la Uniunea Europeană. Folosirea religiei pentru a promova anumite poziții geopolitice poate complica aceste dezbateri. Credincioșii trebuie să poată lua decizii în conformitate cu propriile convingeri, fără presiuni și fără amenințări legate de apartenența lor bisericească.