Începând cu anul 1990, românii au luat drumul către Europa occidentală. Țări spre care au migrat și despre care unii doar auziseră de dincolo de cortina comunismului care izola țara noastră de restul lumii. În anii care au urmat, de fapt în zecile de ani scurși de la acel moment, politica românească a fost nevoită să se adapteze și la nevoile tot mai multor români care au ales să trăiască dincolo de frontierele țării natale.
Ce le pregătește statul românilor. Interviu cu Sandra Pralong, consilier la Președinție.
Despre comunitățile din diaspora s-a spus că au jucat un rol important în alegerea unui președinte și, recent, în susținerea unui partid nou apărut în peisajul politic de la noi. Cine sunt acești români din diaspora - al căror număr nu este cunoscut cu exctitate -, care, până nu demult, au avut ministerul lor, ce probleme au și ce face pentru ei România condusă azi de președintele României, Klaus Iohannis? Despre toate acestea vorbește Sandra Pralong, consilier de stat în cadrul Departamentului pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, într-un interviu acordat în exclusivitate Evenimentului zilei.
Românii cărora le-a plecat țara de sub picioare
-Când vorbim de diaspora, la ce ne referim? Care este numărul românilor care formează această comunitate în afara granițelor țării noastre și unde este mai numeroasă?
Sandra Pralong: Românii din străinătate se împart în diverse categorii. Cea mai veche categorie este reprezentată de românii din apropierea granițelor, care nu au plecat propriu-zis din țară ci mai curând a plecat țara de sub picioarele lor. Vorbim de câteva sute de mii de români aflați în comunitățile istorice din Ucraina, Timoc și Voivodina, Bulgaria, etc.
La sfârșitul sec. XIX, începutul sec. XX, a existat o emigrație relativ importantă a românilor din Ardeal spre Statele Unite. Aceia s-au stabilit cu precădere în noile centre industriale din Detroit și Chicago iar mulți dintre urmașii lor, chiar dacă adesea nu mai vorbesc limba, consideră cu multă mândrie originile lor românești. Apoi, mai există și evreii de origine română care s-au întors în Israel și care acum reprezintă în jur de 450.000 de persoane, a doua cea mai numeroasă comunitate din Israel.
În timpul comunismului, românii care au fugit din țară au format vechiul Exil, țările de predilecție fiind cele din Europa (Franța, Germania dar și Marea Britanie, Elveția, etc.), precum și Statele Unite și Canada. Mulți dintre aceștia au fost activi din punct de vedere politic, militând pentru drepturile omului și deschidere în România.
„Diaspora economică”, românii plecați după anul 1989
În fine, dar nu în ultimul rând, cei mai numeroși români au plecat după Revoluție și, în special, după aderarea la Uniunea Europeană, fiind adesea considerați așa-zisa “Diasporă economică” – însă nu întotdeauna au plecat din cauza neajunsurilor financiare, dar și pentru că nu se regăseau în corupția, birocrația și răsturnarea de valori care prea mult timp au dominat peisajul politic românesc. Se consideră că peste 1.200.000 de români trăiesc azi în Italia, alți aproape 1.000.000 în Spania, vreo 700.000 în Marea Britanie, 500.000 în Germania, 450.000 în Franța.
Din păcate, statul român are dificultăți în a-și identifica cu exactitate cetățenii aflați peste hotare. Un raport OCDE lansat în 2019 estimează numărul românilor în țările membre OCDE la 3,4 milioane și încă aproximativ 60.000 în țările non-membre, adică ceva mai puțini decât estimările vehiculate.
Români care trăiesc și muncesc în condiții precare și cărora patronii nu le respectă drepturile. Ce le pregătește statul românilor
-Care sunt problemele cu care se confruntă, în general, românii din diaspora și ce face departamentul de la nivelul Președinției pentru a-i ajuta?
Problemele românilor din străinătate nu sunt foarte diferite de cele ale celor din țară, cu particularitatea că păstrarea tradițiilor și a limbii românești sunt foarte anevoioase departe de casă. Chestiunile cele mai numeroase sunt cele care țin de serviciile consulare (eliberarea și reînnoirea diverselor documente de identitate și călătorie, diverse procuri și alte chestiuni notariale, recunoașterea dreptului la pensie, echivalarea diplomelor și a competențelor dobândite în străinătate).
Există totuși și probleme sociale, cum ar fi nerespectarea de către angajatori a drepturilor angajaților și condițiile precare de trai și de muncă (în special în domeniul agricol), situația copiilor rămași singuri acasă, cazurile de repatriere a celor decedați în străinătate.
Cum știți, Administrația Prezidențială nu are pârghii executive și resurse proprii pentru a rezolva aceste probleme. Totuși, Președintele Klaus Iohannis este primul președinte care a abordat interinstituțional multe dintre aceste probleme, acordând o atenţie deosebită românilor care trăiesc în afara ţării și declarând că atenţia pentru aceştia trebuie să devină o „prioritate naţională”.
Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis a propus, pe de-o parte, o importantă transformare a felului în care instituţiile statului relaţionează cu cetăţenii care au ales să trăiască peste hotare, considerând că expertiza și aptitudinile dobândite în străinătate reprezintă un adevărat capital de modernizare pentru România. Pe de altă parte, Președintele Iohannis a promovat și recalibrarea atenţiei acordate de instituţiile statului pentru protejarea drepturilor românilor care trăiesc în comunităţile istorice.
Zeci de milioane de euro pentru copiii ai căror părinți muncesc ”afară”
S-a făcut ceva pentru readucerea în țară a părinților care muncesc în străinătate?
Prin Departamentul pentru Relația cu Românii din Afara Granițelor, au fost create Grupuri de Lucru reunind adesea zeci de reprezentanți ai ministerelor, autorităților publice centrale și locale, ONG-urilor și ai organizațiilor internaționale relevante. Un astfel de Grup de Lucru s-a ocupat deja cu succes de problema copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, unde s-au mobilizat inclusiv 30 milioane de euro din fonduri europene pentru a sprijini integrarea acestor copii. Un alt Grup de Lucru interinstituțional a fost creat pentru sprijinirea reîntoarcerii forței de muncă românești din străinătate și a integrării acestora în viața socială și administrativă.
În privința Diasporei, rolul Președintelui este unul de facilitator al unei atenții sporite a instituțiilor statului față de toți românii, inclusiv aceia care trăiesc în afara țării.
Legătura între stat și românii de ”afară” se face prin mjloace electronice
Președintele Klaus Iohannis are în agenda sa de lucru și un capitol permanent dedicat românilor din Diaspora? Vizite în anumite comunități, schimburi de corespondență cu liderii acestora prin canalele oficiale care îi sunt la îndemână?
Da, evident. Înainte de pandemie, în vizitele făcute în străinătate, Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu diversele comunități ale românilor și a abordat mereu, în întâlnirile sau corespondența cu omologii străini, chestiunile care îi preocupă pe românii aflați în statul respectiv.
În pandemie, aceste relații de colaborare prin care șeful statului poate fi ținut la curent cu problemele românilor din diaspora au fost afectate în vreun fel?
Firește că pandemia a împiedicat întâlnirile față în față, dar atât președintele cât și echipa domniei sale au utilizat și utilizează mijloacele electronice pentru a menține vie această legătură între stat și românii din străinătate.
Deplasările președintelui Iohannis, înlocuite cu întâlniri on-line
În contextul pandemiei, au fost programe pe care nu ați mai reușit să le derulați?
Pandemia a făcut dificil contactul direct cu românii aflați peste hotare, astfel încât majoritatea deplasărilor echipei președintelui României în comunitățile românești din afara granițelor au fost înlocuite cu întâlniri online. În plus, evenimente precum cea de-a III-a ediție a Festivalului Culturii Românilor de Pretutindeni, care aducea împreună artiștii români din străinătate și omologii lor din țară din diverse domenii de creație (arte plastice, literatură, muzică, teatru, film, modă), au trebuit să fie mutate tot în mediul online.
Profesioniști de ”afară” implicați în modernizarea României prin rețele profesionale și academice
Ce proiecte aveți în derulare sau veți iniția, cu caracter de noutate, anul acesta?
Împreună cu instituțiile guvernamentale abilitate și Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului, lucrăm la elaborarea unei platforme online care va include o secțiune dedicată reintegrării socio-profesionale și economice a românilor întorși în țară sau care doresc să o facă. Totodată, pe aceeași platformă, va exista și o secțiune care dorește realizarea unor rețele profesionale și academice care să atragă spre România acei profesioniști care pot aduce o contribuție la transformarea și modernizarea țării.
Ce le pregătește statul românilor care vor să se întoarcă acasă
Aceste noutăți vin în completarea unei componente de întrajutorare, deja existente, creată pentru a rezolva cererile de sprijin venite pe timp de pandemie din partea românilor din străinătate.
De asemenea, în colaborare cu mediul academic, dorim să sprijinim transferul expertizei necesare din străinătate către cercetătorii din țară pentru o cartografiere atentă a Diasporei românești, astfel încât statul român să poată avea o mai clară idee asupra configurației comunităților românești din străinătate și a manierei de a le servi mai bine interesele.