Cazul "Troy Davis", americanul de culoare condamnat la moarte, miercuri, şi executat prin injecţie letală în ciuda tuturor apelurilor pentru comutarea sentinţei a fost în atenţia presei din întreaga lume. În epoca reţelelor de socializare, povestea lui Davis nu putea trece neobservată. Zeci de mii de utlizatori ai conturilor de Twitter sau Facebook au putut urmări pas cu pas fiecare minut din ultimele minute de viaţă ale condamnatului la pedeapsa capitală.

Analizând o bună parte a comentariilor făcute pe reţelele de socializare, concluzia ar putea fi că se speră ca această recentă condamnare la moarte, foarte controversată, să determine anularea pedepsei capitale în toate statele din America. În noaptea în care americanul aflat în închisoare de peste 20 de ani a fost  executat de autorităţile statului Georgia, mii de oameni au postat mesaje de susţinere pentru familia lui şi de revoltă faţă de inflexibilitatea de care au dat dovadă oamenii legii.

Printre americanii care au dorit să se solidarizeze pe Twitter cu Troy Davis s-a numărat şi regizorul Michael Moore (autorul filmelor "Fahrenheit 9/11 şi "Sicko"). El a făcut apel la boicotarea statului Georgia, pe care l-a numit "stat ucigaş", iar pe liderii săi "asasini".

Nimic nu a clintit autorităţile statului Georgia, nici protestele de stradă, nici apelurile unor personalităţi ca Jimmy Carter sau Susan Sarandon, cu atât mai puţin furia oamenilor exprimată pe reţelele de socializare. Sentinţa a fost pusă în aplicare la ora locală 23.08, aşa cum era programat.

Cel mai bun exemplu este cel al Karlei  Faye Tucker, condamnată la moarte şi executată tot prin injecţia letală, în 1998, în statul Texas. În pofida amplelor manifestaţii de susţinere şi a unei campanii intense a presei, ea a devenit prima femeie executată în acest stat în ultimii 135 de ani.

Guvernaţi ca în secolul XX

Ziariştii de la BBC au încercat să afle dacă va schimba social media ceva în modul în care oamenii privesc pedeapsa cu moartea sau cazul Davis îi va face pe utilizatorii de Twitter şi Facebook să aibă alte percepţii asupra politicii. "Trăim în secolul 21, al infrastructurii de comunicare, însă suntem încă guvernaţi de un sistem politic demn de secolul 20", apreciază Andrew Rasiej, fondator al Personal Democracy Media, care urmăreşte modul în care se intersectează politica şi cultura internetului.

Rolul imens al reţelelor de socializare s-a văzut în acest an, în timpul revoltelor din mai multe ţări arabe, când protestatarii au comunicat între ei şi întregii lumi. Se pare însă că, în cazuri precum cel al lui Davis, Twitter şi Facebook nu sunt suficiente.

"Nu cred că 1000 de mesaje pe Twitter sau Facebook au aceeaşi putere ca un simplu telefon", declară Brian Southwell, profesor la Universitatea Carolina de Nord. Există totuşi şi o parte bună, iar impactul reţelelor de socializare nu trebuie neglijat, cred alţi experţi americani.

"Prin Twitter şi Facebook, mult mai mulţi oameni au auzit de cazul lui Troy Davis, despre care nici nu ştiau că există", spune  John Blume, profesor şi director al Universităţii Cornell