Fostul director al SRI, Virgil Măgureanu, a vorbit în podcastul lui Ionuț Cristache, de pe canalul YouTube „Hai România”, despre înființarea serviciului de informații, imediat după înlăturarea regimului comunist. Virgil Măgureanu a relatat despre principalele momente din procesul care a dus la înființarea Serviciului Român de Informații, pe care l-a condus până în 1997.
Înființarea Serviciului Român de informații (SRI) a fost unul dintre subiectele de abordate de Virgil Măgureanu în podcastul moderat de jurnalistul Ionuț Cristache. El a vorbit despre momentele care au marcat procesul de transformare a fostei Securități în SRI, la începutul lui 1990.
„Să facem vorbire despre câteva preliminarii. Mai întâi că pe 30 decembrie 1989 am fost numit consilierul pentru probleme speciale ale președintelui interimar Ion Iliescu. În această calitate răspundeam de relațiile cu armata, de relațiile cu Ministerul de Interne, de relațiile cu aceea care preluaseră temporar conducerea securității. Era, ca să zic așa, legătura cu fosta Securitate, o țineam tot printr-un general de la armată și nu cred că vă scapă. Era un oarecare domn general Logofătul. Nu știu profilul acestui domn, general locotenent, Logofătul, în schimb țin minte că armata preluase totul, chiar și arhivele și toate celelalte și că de la asta s-a plecat. Ăsta a fost primul moment”, și-a început Virgil Măgureanu dezvăluirile din podcastul moderat de Ionuț Cristache, „Istoria Secretă”.
Fostul director SRI a vorbit despre momentele tulburi din primele zile ale noii puteri, post-comuniste, care au culminat cu revolta membrilor Statului Major al Armatei împotriva generalului Nicolae Militaru, numit în funcția de ministru al Apărării.
„Al doilea moment pe care tot ca preliminar l-aș pomeni aici a fost că la numai puțină vreme după numirea generalului Nicolae Militaru ca ministru al Apărării în 23 decembrie, numire care s-a dovedit rău inspirată la puțină vreme. S-a produs la propriu o răscoală a Statului Major al Armatei și de unde până atunci Militaru abia dacă mai saluta pe cineva, nu și pe mine care îi fusesem tovarăș de complot, pe mine nu ezita să mă salute, dar pe ceilalți îi privea cam de sus. Până și pe primul ministrul, Petre Roman, și pe atunci el foarte proaspăt în funcția sa.
S-a răsculat în statul major și nu cred că nu v-a parvenit măcar o parte din cele care au fost documente scrise atunci, s-a făcut o stenogramă a ședinței la care am fost trimis pe data de 5 ianuarie 1990 să o conduc la sediul Ministerului Apărării. Acolo erau toți cei care se ridicaseră împotriva ministrului nou numit. Principala cauză a acestei atitudini de revoltă a fost readucerea în posturi de conducere în minister a unor generali care fuseseră excluși chiar în timpul fostului regim și în bună măsură după cum am dedus detestați datorită rolului pe care ei l-au avut în conducerea Ministerului Apărării.
Eu cred că am fost destul de explicit zugrăvind acele momente în care reproducând să zicem chintesența acelor discutate acolo. Cred că am fost un moderator al ședinței aceleia în sensul că convenisem să discutăm în stil democratic și nu pe o linie de escaladare a revoltei cele întâmplate atunci. A fost o ședință de 6 ore, a fost o ședință în care nimeni nu a avut vreo ezitare în care să scoată în evidență cele întâmplate în Ministerul Apărării și abuzurile și excesele de care se făceau vinovați cei împotriva cărora se ivise revolta”, a mai relatat fostul director SRI.
Preliminariile înființării SRI
Un alt moment, a arătat Virgil Măgureanu, a fost cel al numirii generalului Mihai Caraman la conducerea nou înființatului Serviciu de Informații Externe. Acesta a fost punctul de plecare de la care a început construcția unui nou serviciu de informații interne. Inițiativa a venit de la o serie de ofițeri ai fostei Securități care au venit cu propuneri concrete.
„Pe parcursul lui ianuarie lucrurile s-au precipitat oarecum deoarece a fost chemat la conducere, până atunci se numea Direcția de Informație Externe, a devenit, odată cu noua conducere numită de guvernul post- decembrist, Generalul Caraman la Serviciul de Informații Externe. Nu cunosc nici astăzi pe baza căror documente fundamentale s-a reconstituit și s-a reconstruit Serviciul de Informații Externe, dar știu că imediat după aceea la mine s-au prezentat câtiva ofițeri care au primit cu încuviințare, au venit cu o propunere concretă: «haideți să reconstruim pe baza unor documente cât mai aplicate și cât mai motivate Serviciul de Contrainformații». Informațiile interne cum s-ar spune. De la asta s-a pornit. A durat cam două luni”, a mai relatat Virgil Măgureanu în podcastul lui Ionuț Cristache.
Catalizatorul, evenimentul care a dus la înființarea SRI, scoțând în evidență necesitatea unui serviciu de informații interne, a fost ceea ce s-a întâmplat la Tîrgu Mureș, în luna martie 1990.
„Ultima parte din preliminariile de care vă spuneam se referă la condițiile foarte tulburi în care am evoluat ca stat în primele luni ale anului 1990 și anume faptul că Securitatea fusese consemnată în cazărmii. Că ne aflam într-un vacuum aproape total de informații și că erau destui lucrători ai fostei Securități care erau dispuși să pună la dispoziție informații foarte concrete despre evoluția situației din Ardeal și de la Târgu Mureș în particular.
În timpul acesta generalul Logofătul îi ținea consemnați în cazărmi și nu aveau voie să ia nicio legătură cu nimeni dintre cei care i-ar fi putut informa, iar general Screciu, așa îl chema pe generalul de la Târgu Mureș îi asigura pe cei de la București și a fost total neadevărat. A dezinformat cu nerușinare conducerea de la București că la Târgu Mureș și în împrejurimi lucrurile sunt sub control și că nu se va întâmpla nimic acolo. La puțină vreme s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat într-un mod foarte rușinos și de prea puțin bun augur pentru evoluția primului stat democratic de după decembrie 89”, a arătat Virgil Măgureanu care a adăugat că în acele vremuri dificile s-au răspândit tot felul de scenarii despre colapsul statului românesc.
Cum s-au pus bazele Serviciului Român de Informații
În acest context, a adăugat el, a fost înființat noul serviciu de informații interne în care au fost promovați, cu precădere ofițeri tineri care au fost recuperați din structurile vechii Securități. Ulterior, acestora li s-au adăugat și alte cadre.
„Mai întâi s-au deschis larg porțile odată înființate către tineret și eșaloane multe de tineri au pătruns atunci pentru prima dată în cadrele SRI și au fost imediat școlarizați în sistemul care s-a realizat și el pe parcurs. Sistemul de școlarizare pentru ca ei să poată deveni noi cadre ale SRI-ului. E adevărat că atunci la început erau mulți tineri care au fost. Mulți plecaseră. S-a produs prima oară în decembrie 89, s-a produs o anumită epurare adică mulți au dezertat pur și simplu, au trecut în rezervă sau pur și simplu au fugit și cei care au rămas doreau să rămână fără să știe prea bine ce își așteaptă, dar asta nu înseamnă ca toți erau securiști de nerecuperat pentru regim”, a mai arătat Virgil Măgureanu în podcastul lui Ionuț Cristache.
Cum au fost selectate cadrele din noul SRI
Virgil Măgureanu a mai povestit cum au fost promovate cadrele din noul SRI. El a precizat că nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării, iar ofițerii au fost aleși în baza unor criterii clare,
„Mai întâi nu s-a făcut la voia întâmplării și repunerea în niște funcții, cum le numiți, a fost făcută pe baza unor criterii care atunci au fost considerate ca valabile pentru un punct de plecare într-un nou serviciu. Nu pentru rămânerea lor eternă. Pentru acel moment, oamenii care au fost aleși au fost considerați compatibili cu funcțiile care li s-au acordat. Mai întâi să ținem cont că un nucleu foarte restrâns, îl pomenesc aici pe Generalul Neagu Cosma, unul dintre cei mai buni contraspioni pe care i-a avut România. Eu cred că Neagu Cosma a fost un om de merit. El a fost unul dintre ei. Apoi acel Mihai Stan, care mi-a pus drept condiție, și eu nu am văzut de ce să nu fie, primul meu adjunct de vreme ce el se obligase să conducă grupul care făcea documentarea pentru înființarea noului serviciu.
De la ei a plecat și denumirea de SRI, de la ei au plecat și ideile principale pe baza cărora fuseseră constituite și funcționau în folosul și în lumina intereselor statului român Serviciul Special de Informații condus mai întâi de Moruzov și apoi de Eugen Cristescu. Îmi permit să zic că mie mi s-a părut lăudabilă și am pomenit-o și în carte, lăudabilă o asemenea inițiativă de a reveni la tradițiile românești care au făcut din Serviciile Speciale un razim foarte puternic pentru statul român. Să nu uităm că există destule documente și pot fi cercetate în arhivă, documentele care arată felul în care Serviciile Speciale Românești. Nucleele acestor Servicii Speciale au contribuit chiar și la Marea Unire și cum au făcut diferiți ofițeri tineri și ei pe atunci, și iată cum plecând de la aceste tradiții, eu am considerat că grupul inițial constituit își merită locul pe care ulterior l-a ocupat”, a mai spus Virgil Măgureanu.